A. să înţelegeţi ce este gândirea strategică şi importanţa acesteia;B. să indentificaţi deprinderile şi competenţele legate de gândirea strategică şi să vă formaţi o idee despre cum o puteţi îmbunătăţi.
Gândirea strategică este un proces care defineşte modul în care persoanele îşi evaluează viitorul lor sau viitorul altora, formează gânduri şi idei în legătură cu planificarea viitorului.
Timp necesar pentru a studia acest conţinut: 30 MIN
Unul dintre aspectele cele mai importante care te ajută să devii un leader de excepţie este să-ţi îmbunătăţeşti continuu gândirea strategică, ca să te poţi adapta noilor realităţi globale. Însă, datorită timpului limitat pe care îl au la dispoziţie, precum şi a stresului la care sunt expuşi la locul de muncă şi în familie, managerii adesea sunt de părere că nu au timp pentru îmbunătăţirea propriei personalităţi - ceea ce este o greşeală. Atât cariera ta personală cât şi viitorul firmei pe care o conduci depind în mare parte de gândirea ta strategică şi de îmbunătăţirea continuă a acesteia.
Un studiu realizat pe baza răspunsurilor date de peste 10.000 de conducători de firme arată că în zilele noastre gândirea strategică este cea mai importantă competenţă managerială. Însă doar 23% dintre manageri au o atitudine strategică.
Află mai multe despre gândirea strategică, despre importanţa acesteia şi despre deprinderile care trebuie dezvoltate de fiecare persoană cu gândire strategică!
Gândirea strategică poate fi definită în felul următor: "capacitatea de a obţine permanent perspective noi în vederea realizării unui avantaj competitiv." Prin obţinerea unor perspective noi se înţelege combinarea a două sau a mai multor informaţii diferite în vederea obţinerii unei abordări noi. Prin această abordare specifică veţi putea înţelege trăsăturile adevărate ale fenomenului analizat.
Mentinerea unei atitudini bazate pe gândirea strategică nu este uşoară. Însă o persoană cu gândire strategică este întotdeauna în căutarea neobişnuitului - a soluţiilor diferite - şi este gata să dea la o parte concepţiile prefabricate privind lucrurile dintr-o perspectivă diferită. O astfel de persoană este capabilă să vadă clar relaţiile între un şir de detalii complexe care la prima vedere nu au nicio legătură între ele. Simte vântul schimbării, când şi unde vor apărea conflicte sau oportunităţi, şi ia măsuri adecvate în vederea întâmpinării acestora. Intră în miezul problemei şi înţelege relaţiile între principalele elemente ale acesteia.
Ceea ce NU este gândire strategică:
• Gândirea strategică diferă de gândirea critică. Deşi gândirea critică constituie parte importantă a gândirii strategice, de multe ori adepţii gândirii critice nu gândesc în mod strategic, de exemplu nu pot să elaboreze o strategie pentru a câştiga întâietate în faţa concurenţei.
• Gândirea strategică diferă de gândirea creativă. Gândirea creativă este jucăuşă, implică imaginaţie şi poate fi parte componentă a gândirii strategice. Însă gândirea creativă de obicei nu pune accent pe orientarea spre succes.
• Gândirea strategică diferă de gândirea vizionară. Gândirea vizionară înseamnă a avea vise îndrăzneţe pentru a-i inspira pe ceilalţi să adopte viziunea respectivă. O firmă are nevoie de o viziune asupra viitorului. Însă gândirea strategică necesită un nivel mai profund de conceptualizare faţă de gândirea vizionară, deoarece rezultatul preconizat va putea fi atins doar prin elaborarea şi punerea în practică a unei strategii.
• Gândirea strategică diferă de planificarea strategică. Organizaţiile elaborează strategii în vederea atingerii succesului, proces care se numeşte planificare strategică. Spre deosebire de planificarea strategică, gândirea strategică este o activitate individuală. Gândirea strategică realizează perspective care vor sta la baza procesului de planificare strategică.
O parte a trăsăturilor necesare unui gânditor strategic are de a face cu personalitatea proprie. Majoritatea acestor indivizi pot anticipa viitorul, sunt curioşi, se concentrează pe planuri de termen lung, sunt capabili să-şi asume riscuri, sunt creativi, învaţă uşor şi sunt capabili să-şi stabilească priorităţi în funcţie de importanţa sarcinilor. Totuşi, deprinderile legate de gândirea strategică pot fi dezvoltate.
Prin dezvoltarea acestor deprinderi vă puteţi îmbunătăţi capacităţile generale de gândire strategică:
1. Capacitatea de anticipare şi de a avea viziuni pe termen lung
Cei care pot anticipa viitorul vor avea mai mult timp să se pregătească pentru schimbări. Exact ca la o partidă de şah. Dacă vreţi să ieşiţi învingător, trebuie să anticipaţi următoarea mişcare a adversarului. Luând în calcul diferitele posibilităţi, construind diferite scenarii vă veţi îmbunătăţi avantajul competitiv şi veţi găsi astfel soluţia prin care veţi putea câştiga partida.
Anticiparea poate fi comparată cu muşchii. Pe măsură ce o antrenăm mai mult, devine tot mai puternică. La început avem nevoie de exerciţii, deoarece ea necesită o abordare a lucrurilor printr-o perspectivă diferită. Cu timpul această atitudine va deveni una firească. Treptat mintea se va obişnui cu procesarea opţiunilor şi găsirea răspunsurilor prin care putem ajunge la rezultatul dorit.
Idei în legătură cu îmbunătăţirea capacităţii de anticipare: http://sourcesofinsight.com/using-trends-to-improve-your-anticipation-skills/
2. Gândirea critică
Gândirea critică ne ajută să luăm decizii pe baza unei analize şi evaluări obiective ale problemelor şi ideilor.
Există mai multe deprinderi legate de gândirea critică. Cele mai importante sunt următoarele:
• Prudenţă în luarea deciziilor în legătură cu propuneri sau acţiuni
• Luarea în consideraţie a unor perspective multiple
• Analiza implicaţiilor şi consecinţelor generate de anumite păreri sau acţiuni.
• Apelarea la raţiune şi dovezi în soluţionarea unor neînţelegeri
• Reevaluarea punctului de vedere pe baza noilor informaţii
O metodă eficientă de îmbunătăţire a deprinderilor legate de gândirea critică constă în invitarea unei alte persoane să-şi confrunte ideile sale cu cele ale Dvs., în cursul căruia procesul Dvs. de gândire trebuie să facă faţă acestei provocări.
3. Observare
Persoanele aflate în funcţie de conducere trebuie să evalueze starea actuală a organizaţiei, cultura, tehnologia şi/sau modelul de afaceri. Puneţi întrebări ca de exemplu:
• “Cum se desfăşoară munca aici?”
• “Ce merge bine şi de ce? Ce nu funcţionează cum trebuie?”
• “Oare cunoaştem opinia clienţilor despre noi?”
Scăpaţi de rutina zilnică şi observaţi-i pe ceilalţi, intraţi la şedinţele diferitelor echipe, mergeţi în vizită la clienţi şi la concurenţă, folosiţi produsele firmei Dvs., etc.
Veţi afla astfel o sumă de informaţii noi care vor genera întrebări de caracter strategic ale căror răspuns vă va da de gândit.
4. Fiţi deschis(ă) la discuţii
Oamenilor în general nu le place să asculte opiniile sau ideile care contrazic convingerile şi ideologiile lor personale. Le place să fie înconjuraţi cu oameni care sunt de acord cu ei sau să citească despre teorii care susţin punctul lor de vedere. Gândirea strategică necesită a amplă înţelegere a situaţiilor şi o abordare a acestora din perspective diferite, ceea ce este posibil doar printr-o atitudine deschisă şi prin dorinţa de a-i asculta pe ceilalţi.
Există persoane aflate în funcţie de conducere care ezită să organizeze dezbateri deschise din cauza lungimii intervalului de timp necesar derulării acestei activităţi, mai ales când nici echipa însăşi nu este dispusă să accepte ideile altora. În acest caz şedinţa poate fi desfăşurată sub forma unei sesiuni de brainstorming, folosind metode ca cea a celor şase pălării gânditoare, a hărţilor mentale, brainstormingul invers, etc.
5. Învăţare
Adepţilor gândirii strategice le place să înveţe. Deşi în general managerilor le este frică de eşec, ei pot învăţa din eşecuri mai mult decât din succese.
Într-un mediu caracterizat de o concurenţă acerbă pentru succes pe piaţă, gândirea strategică este unul din deprinderile cele mai importante pe care orice angajat sau proprietar de firmă trebuie să şi-o însuşească.
Dacă vreţi să deveniţi bun în ceva, trebuie să exersaţi tehnicile necesare în mod regulat. Dacă vreţi să fiţi bun în elaborarea de strategii, trebuie să exersaţi tehnicile gândirii strategice!
Vizionaţi un material în care fostul prim ministru al Marii Britanii, Tony Blair, îşi exprimă părerea în legătură cu sfatul lui Bill Clinton, prin care îl îndeamnă să-şi rezerve timp pentru a putea gândi strategic. Aveţi Dvs. la dispoziţie timpul necesar pentru a gândi strategic?
Aflaţi mai multe despre modul de viaţă al adevăraţilor gânditori strategici prin vizionarea unui interviu cu Howard Schultz, directorul general al firmei Starbucks.
Modul în care vă puteţi obişnui cu aplicarea firească, de zi cu zi, a gândirii strategice, şapte întrebări care vă vor ajuta să scăpaţi de capcana rutinei şi să gândiţi strategic.
SFATURI ŞI TRUCURI:
Încercaţi următoarele abordări în vederea îmbunătăţirii deprinderilor de gândire strategică:
1. Puneţi întotdeauna sub semnul întrebării opiniile Dvs. personale. Căutaţi informaţii care contrazic punctul Dvs. de vedere, şi astfel vă veţi putea forma o imagine mai completă despre o anumită situaţie.
2. Includeţi în echipă persoane cu experienţă în diferite domenii. Modul lor diferit de gândire şi bagajul lor de cunoştinţe vor completa cunoştinţele Dvs. - şi vor contribui la îmbunătăţirea calităţii muncii.
3. Ieşiţi din birou. Indiferent dacă ieşiţi doar la o scurtă plimbare sau călătoriţi undeva, ori de câte ori decideţi să luaţi o pauză ca să reflectaţi la anumite situaţii, veţi avea ocazia să obţineţi noi perspective.
SUMAR:
Gândirea strategică este una din cele mai importante competenţe necesare persoanelor aflate în funcţii de conducere, care ajută în obţinerea unui avantaj competitiv.
Gândirea strategică diferă de gândirea critică, de gândirea creativă, de gândirea vizionară şi de planificarea strategică.
Oricine poate să-şi dezvolte deprinderile de gândire strategică prin îmbunătăţirea capacităţii de anticipare şi a deprinderilor de gândire şi observare critică, dacă este deschis(ă) la discuţii şi gata să înveţe.
GÂNDIŢI-VĂ CUM AŢI RĂSPUNDE LA URMĂTOARELE ÎNTREBĂRI:
Ce importanţă are gândirea strategică la firma pe care o conduc?
Care sunt punctele mele tari şi slabe când este vorba de gândirea strategică?
Cum aş putea să-mi îmbuntătăţesc deprinderile de gândire strategică?
