Conştientizarea creativităţii

Este important de subliniat că nu există o abordare standard a creativităţii, însă adevărul este că o definiţie a creativităţii trebuie să înglobeze fiecare nouă încercare prin adoptarea unei abordări adecvate situaţiei. Definiţia depinde de scopul pe care dorim să-l atingem, iar inovaţia este doar una dintre aceste obiective. Aşadar, trebuie să ştim unde vrem să ajungem (scopul), care sunt mijloacele necesare atingerii scopului (practicile) şi trebuie să alegem sau să instruim persoanele care vor pune în practică iniţiativele noastre. Deci o abordare corectă a creativităţii constă în realizarea unei combinaţii corecte între scopuri, practici şi oameni.

Jeff De Graff şi Katherine A. Lawrence au identificat patru tipuri principale de creativitate, conceptualizate ca profiluri de creativitate. Prin profil înţelegem o descriere a predilecţiilor şi a activităţilor creative preferate ale unor persoane, grupuri şi organizaţii împreună cu rezultatele scontate ale acestor activităţi creative:

1. Profilul imaginativ: este profilul distanţării radicale de trecut, al ideilor inovatoare care pot schimba întreaga piaţă. Persoanele cu profil imaginativ sunt tipuri generaliste sau artistice cărora le place să descopere şi să schimbe rapid direcţia în timpul soluţionării unei probleme. Firmele care pun accent pe imaginaţie încearcă să creeze ceva despre care se credea până atunci că este imposibil.

2. Profilul investitor: Persoanele cu profil investitor se concentrează pe scopuri şi performanţe. Cultura lor pune accent pe aceste rezultate şi pe disciplina necesară atingerii acestora. Angajaţii departamentelor de finanţe şi marketing aparţin de obicei acestui grup. Companiile cu acest profil se străduiesc să creeze ceva înaintea concurenţei.

3. Profilul îmbunătăţitor: acest profil reprezintă creativitatea progresivă - modifică ceva deja existent ca să obţină o variantă îmbunătăţită a acestuia. Persoanele care aparţin acestui profil sunt sistematice, atente şi au simţ practic. Firmele vor să creeze ceva mai bun, încercând să elaboreze sau să dezvolte modificări minore pe produse deja existente.

4. Profilul contemplator: Acest profil se referă la persoanele care au scopuri mai măreţe decât cele care pot fi realizate în cadrul afacerii şi aceste valori se reflectă şi în modul în care conduc afacerea. Aceşti oameni sunt de părere că creativitatea nu are limite în timp. Persoanele din acest profil sunt adesea angajaţii departamentelor de resurse umane, de formare a personalului sau de dezvoltare organizaţională. Firmele aparţinând acestui profil vor să realizeze ceva care va fi apreciat de comunitate.

Sigur, şi celelalte forme de creativitate sunt tot atât de importante şi folositoare în anumite condiţii. Este, însă, important de înţeles ca manifestările creative şi competenţele legate de aceasta au influenţă asupra rezultatelor. Dacă dorim să atingem un anumit obiectiv, trebuie să folosim practici potrivite, iar pentru elaborarea acestor practici avem nevoie de persoane potrivite.

Creativitatea este un proces alcătuit din patru faze:

1. Prima fază este cea de generare, adică generarea ideilor creative, în cadrul căreia sunt adunate şi combinate informaţiile, gândurile şi ideile pentru realizarea unor lucruri noi. Prima dată se decide asupra a ce anume trebuie realizat. După aceea, preconcepţiile sunt puse sub semnul întrebării, se culeg informaţii şi sunt căutate noi posibilităţi.

2. Această fază este urmată de faza contemplaţiei, în cadrul căreia ideile se maturizează, ceea ce este un element indispensabil în procesul de generare a ideilor. Aici intră în joc rolul inconştientului, prin intermediul căruia creşte probabilitatea generării unor idei neobişnuite sau radicale. Subconştientul ne ajută să ne ridicăm deasupra structurilor cărora ne străduim să ne conformăm în cadrul fazei de generare a ideilor.

3. Pentru a transforma o idee în realitate este nevoie de o abordare critică a evaluării rezultatelor activităţilor creative, de dezvoltarea acestor rezultate şi de crearea unor condiţii ideale pentru ducerea la succes a ideii. Această fază se numeşte faza de evaluare, care începe cu aprecierea ideilor şi continuă cu alegerea acelor idei care vor fi dezvoltate în faza următoare.

4. În cadrul ultimei faze, a implementării, ideile creative sunt transformate în realitate. Implementarea ideilor necesită contribuţie/suport şi din partea altor persoane. Tot în această fază se rezolvă problemele legate de căutarea posibilităţilor de finanţare şi a altor resurse. Când încercăm să întroducem o nouă idee, trebuie să muncim în acest scop. Influenţarea altora, căutarea posibilităţilor de finanţare, testarea variantelor pentru ca să fim siguri că ideea poate fi pusă în practică - toate sunt aspecte care fac parte din acest proces. Hărnicia, angajamentul şi inovaţia sunt de nedespărţiţi, dar şi perseverenţa ne ajută foarte mult.

Aceste patru faze sintetizează procesul "Ucello" de "creativitate non-stop". Identificarea şi aprecierea diferitelor forme ale creativităţii este doar un prim pas spre îmbunătăţirea managementului creativităţii. Dacă recunoaştem principalele forme ale creativităţii, trebuie să decidem care vor fi formele aplicabile în anumite situaţii concrete.

Actul creativ presupune descoperirea unei analogii existente între două sau mai multe imagini despre care până atunci s-a crezut că nu au nimic în comun. Această descoperire nu este rezultatul unui raţionament logic ci, mai degrabă, apare ca o revelaţie. Toate teoriile despre creativitate afirmă că inspiraţia creativă apare într-o stare mentală caracterizată prin atenţie distrasă şi gândire asociativă. Există trei căi pentru a ajunge într-o astfel de stare: nivel scăzut de activitate corticală, activitatea mai intensă a emisferei drepte faţă de emisfera stângă, şi nivelul scăzut de activitate a lobului frontal. Oamenii creativi nu arată întotdeauna aceste trăsături, doar când sunt antrenaţi într-o activitate creativă:

1. Nivel scăzut de activitate corticală: Există motive teoretice prin care se ajunge la concluzia că creativitatea este influenţată de nivelul general al activităţii corticale. Activitatea corticală este privită ca un continuum de la starea de somn prin starea trează până la starea de tensiune emoţională. Cu creşterea complexităţii sarcinii scade nivelul optim al activităţii corticale.

2. Activitatea mai intensă a emisferei drepte faţă de cea stângă: Se crede că creativitatea depinde activarea diferenţiată a emisferei drepte şi a celei stângi ale creierului. Emisfera dreaptă are un rol primordial, iar cea stângă un rol secundar în derularea acestor procese.

3. Nivelul scăzut de activitate a lobului frontal: Persoanele creative au de obicei inhibiţie cognitivă deficientă. De aceea se crede că în cazul persoanelor creative nivelul de activitate a lobului frontal este mai scăzut decât în cazul persoanelor mai puţin creative.

SFATURI ŞI TRUCURI:

• Înlăturaţi obstacolele care stau în calea creativităţii şi consideraţi un mit ideea inventatorului solitar.

• Încurajaţi munca în echipă şi fiţi atent(ă) la climatul social din organizaţia Dvs. Mediul social are o importanţă primordială.

• Angajaţii Dvs. trebuie să aibă libertatea de a căuta noi informaţii, să experimenteze şi să improvizeze, veţi fi surprins(ă) când veţi vedea de ce este în stare o persoană în posesia resurselor necesare! Toate acestea au o importanţă crucială pentru stimularea creativităţii la organizaţiile Dvs. deoarece restricţiile şi teama sunt cei mai mari duşmani ai creativităţii, şi nu este o idee bună să puneţi obstacole în faţa creativităţii salariaţilor. Fiecare sarcină trebuie prezentată ca ceva foarte interesant şi provocator în sensul pozitiv al cuvântului. Astfel fiecare angajat se va simţi implicat în ceea ce face. După părerea unor cercetători de renume, motivaţia intrinsecă este unul din factorii esenţiali care declanşează creativitatea la oameni (Amabile, 1996).

• Învăţaţi-i pe angajaţii Dvs. să analizeze fiecare problemă din mai multe puncte de vedere. Dacă doriţi să încurajaţi creativitatea în rândul angajaţilor trebuie să le explicaţi cât de important e pentru orice organizaţie să înţeleagă nevoile şi preferinţele utilizatorilor finali. Un pas important în această direcţie îl reprezintă punerea angajaţilor în situaţii în care vor avea contact direct cu utilizatorii finali ai produselor şi serviciilor firmei. Astfel angajatul va fi conştient de rolul său în întregul lanţ al serviciilor. Dacă va vedea efectele contribuţiilor sale personale, va începe să se gândească la posibile îmbunătăţiri care ar putea fi aduse serviciilor respective, care, la rândul lor, vor declanşa generarea unor noi idei în legătură cu întâmpinarea nevoilor clienţilor, idei la care nu s-a gândit nimeni până atunci.

• Încercaţi să schimbaţi stilul de conducere comandă-control adoptând unul mai colaborativ, când doriţi să cereţi creativitate din partea celorlaltor persoane.

SUMAR: