Skills+
Mobile logo
RO
EN
HU
SP
GR
NL
NO

Instrumente pentru creativitate

AICI VEŢI REUŞI:

A. să înţelegeţi că creativitatea nu este un talent pe care individul poate să-l aibă sau nu, ci este de fapt o deprindere care poate fi dezvoltată
B. să îsi însuşească câteva tehnici şi mijloace prin care îşi vor putea îmbunătăţi creativitatea

Creativitatea este un termen destul de confuz - cine este de fapt creativ şi de ce? Este uşor să recunoaştem această trăsătură în persoanele înzestrate cu calităţi excepţionale, ale căror contribuţii formează baza întregii noastre culturi: artişti şi muzicieni ai căror nume este cunoscut de toată lumea, sau persoane care au contribuit cu descoperiri ştiinţifice sau cu realizări tehnologice care ne fac posibilă înţelegerea spaţiului cosmic şi a lumii în care trăim. Dar cine suntem noi lângă aceste personalităţi remarcabile? Cum putem compara creativitatea noastră cu cea cu care sunt înzestraţi oamenii care au format înţelegerea noastră despre lume?

                                                                                                      Timp necesar pentru a studia acest conţinut: 20 DE MINUTE



James Kaufman şi Ronald Beghetto (2009) ne propun o abordare elegantă numită modelul 4C al creativităţii, prin care vom înţelege că avem de a face cu o scală continuă a creativităţii.
1. Autorii folosesc termenul de creativitate tip "C Mare" pentru descrierea nivelului de creativitate care conduce la schimbări semnificative într-un anumit domeniu.
2. Nivelul de creativitate "c Pro" este asociat cu activităţile creative ale profesioniştilor sau ale altor persoane cu experienţă într-un anumit domeniu.
3. Creativitatea "c mic" descrie activităţile creative ale persoanelor care nu au experienţă în situaţia respectivă, iar "mini-c" se referă la interpretările noi şi personale ale experienţelor, activităţilor şi evenimentelor din viaţa oricărei persoane.
4. Creativitatea "mini-c" se referă mai ales la procesul dinamic şi interpretativ al construirii cunoaşterii şi înţelegerii personale într-un anumit context socio-cultural ca de exemplu e-learning!
Cea mai importantă întrebare este următoarea: Poate fi învăţată creativitatea sau nu? Răspunsul este scurt: da. Modelul 4C vă ajută să înţelegeţi acest răspuns. Creativitatea este o deprindere care poate fi dezvoltată şi un proces care poate fi gestionat. Sigur, tipul "C mare" presupune talent şi multă muncă, însă creativitatea tip c (mini, mic, pro), atât de importantă în viaţa de zi cu zi, poate fi dezvoltată. În această parte vom cunoaşte nişte mijloace prin care vom putea atinge acest scop.
 
Să aruncăm acum o privire mai de-aproape la modelul 4C prezentat în introducere.





Nivel de creativitate mini-c:
Învăţarea implică creativitate. Ori de câte ori ne apucăm de o nouă sarcină, avem nevoie de creativitate. La nivelul "mini c" rezultatele activităţii creative, deşi nu sunt revoluţionare, sunt noi şi reprezintă valoare.
De exemplu: Iacob aduce acasă de la şcoală primul său desen. Este prima sa încercare în acest domeniu şi are o însemnătate deosebită pentru el.


Nivelul de creativitate "c mic"

Nivelul de creativitate "c mic" reflectă o oarecare creştere faţă de nivelul "mini c". Cu ajutorul unui feedback adecvat s-au înregistrat progrese, şi rezultatul activităţii creative poate să reprezinte valoare şi pentru ceilalţi.
De exemplu: Părinţilor le place desenul lui Iacob. Îl pun pe frigider deoarece consideră că e un desen reuşit şi le face plăcere să se uite la el. Este primul pas spre a deveni o operă de artă.

Nivelul de creativitate "c pro"
Se referă la creativitate manifestată la nivel profesional, într-un mediu profesional. Acest nivel presupune ani lungi de muncă şi studiu. Nu toată lumea poate să-şi câştige existenţa din această muncă creativă, însă cei care au ajuns la acest nivel doresc să-şi câştige traiul printr-o îndeletnicire care le face plăcere.
De exemplu: Iacob a absolvit o şcoală de artă, iar picturile sale sunt expuse în galerii de artă. Operele sale sunt apreciate de experţi şi critici ca fiind creative. Operele sale de artă se atârnă pe pereţi - nu numai în casele prietenilor şi ale membrilor familiei, dar şi în casele oamenilor care nu-l cunosc personal pe Iacob, dar apreciază activitatea sa artistică.

Nivelul de creativitate "C mare"
Cei care ating nivelul "C mare" vor figura în cărţile de istorie. Nivelul "C mare" include o evaluare în ansamblu a întregii cariere şi a muncii realizate de o persoană, după care această contribuţie se compară cu cele ale altor personalităţi de seamă, şi i se stabileşte locul în ansamblul universal al cunoştinţelor.
De exemplu: În decursul timpului picturile lui Iacob au fost cumpărate de proprietarii unor mari colecţii de opere de artă. Operele sale sunt expuse în galerii de artă şi se organizează regulat dezbateri pe marginea lor.

Se poate observa că tipul c (mini, mic şi pro) poate fi îmbunătăţit, şi această îmbunătăţire este esenţială din punctul de vedere al succesului. Deşi tipul C mare este destul de rar întâlnit, există şanse reale de a-l atinge. În cele mai multe cazuri creativitatea "C mare" se remarcă în timp ce se lucrează la întărirea deprinderilor creative necesare nivelului "c pro". Compozitorii care au scris cele mai multe piese muzicale au ajuns să devină cei mai mari compozitor din lume. În timpul vieţii lor, Mozart şi Beethoven au compus mai multe sute de piese.


În cele ce urmează, vom prezenta o serie de mijloace şi idei legate de modalităţile de dezvoltare a creativităţii.

Creativitatea tip "c mic" în cele mai multe cazuri se inspiră din lumea înconjurătoare, din care fac parte oamenii cu care stăm de vorbă, locurile pe care le vizităm, lucrurile despre care citim şi alţi factori care ne motivează în viaţa de zi cu zi. Poate că în timp ce staţi de vorbă cu un coleg, cele spuse de el sau ea provoacă o idee despre cum ar putea fi îmbuntăţit un anumit proces sau o sarcină care face parte din responsabilităţile postului. În astfel de situaţii avem de a face cu manifestarea creativităţii la nivelul "c mic".

Cum puteţi să vă dezvoltaţi creativitatea la nivelul "c mic"? Iată câteva idei:

• Folosiţi mediul în care vă aflaţi în fiecare zi ca sursă de inspiraţie şi de stimulare a ideilor creative. Când vă vine o idee creativă, notaţi-o imediat ca să n-o uitaţi.
• Dezvoltaţi-vă capacitatea de "a privi în esenţă" - obiceiul de a căuta implicaţiile sau semnificaţiile ce se ascund în miezul informaţiilor cu care intraţi în contact în cursul zilei. Dezvoltarea capacităţii de a privi în esenţă înseamnă a nu fi mulţumit cu abordarea superficială a lucrurilor şi încercarea de a pătrunde în adâncul problemelor pentru a descoperi relaţii, asociaţii şi abordări ce stau la baza informaţiilor obţinute.
• Obişnuiţi-vă să vă puneţi întrebări deschise ca: "De ce trebuie să se întâmple aşa lucrurile?" sau "Ce influenţă va avea această inovaţie asupra clienţilor în viitor?"
• Nu vă lăsaţi animat doar de dorinţa de a avea o idee genială. În fiecare zi creierul Dvs. produce zeci de idei "destul de bune". Culegeţi aceşti "sâmburi de idei", luaţi-i în serios, notaţi-i într-un fişier sau în jurnalul personal al Dvs. Niciodată nu ştiţi când vă vor fi de folos.

Nu uitaţi: dacă vă ocupaţi cu dezvoltarea creativităţii la nivelul "c mic", veţi avea probabil mai mult succes în toate aspectele vieţii cotidiene!


Există mai multe modalităţi de a stimula creativitatea, dintre care cea mai cunoscută este brainstorming-ul.


Înaintea începerii brainstorming-ului este important să:

• Definiţi subiectul şi obiectivele procesului
• Adunaţi idei de cele mai diverse feluri reprezentând diferite puncte de vedere
• Cautati cat mai multe surse de inspiraţie, întâlniţi oameni, împărtăşiţi puncte de vedere. Pot exista legături importante între aceste idei care vor contribui la progresul firmei.
• Nu excludeţi persoanele ciudate. Nu trebuie să evaluaţi sau să categorizaţi ideile altora. "Posibilitatea" este cuvântul cheie, ceea ce înseamnă că, deşi nu toate ideile ciudate vor putea fi folosite la rezolvarea unei probleme, trebuie să le analizaţi cu atenţie înainte să le aruncaţi în coşul de gunoi.
• Alocaţi timp suficient pentru maturizarea ideilor
• Alegeţi ideea pe care doriţi s-o aplicaţi în practică, faceţi calculele necesare pentru realizarea procesului. Puteţi ajunge la soluţia finală complexă prin folosirea celei mai promiţătoare idei.

Lacune de creativitate

Iată un scurt sumar asupra lucrurilor care trebuie evitate, deoarece de obicei împiedică procesul creativ:


Elisabeth Gilbert, autoarea cărţii "Mănâncă, roagă-te, iubeşte", prezintă o abordare interesantă a creativităţii. Prelegerea prezentată de ea are mesajul că trebuie să muncim cu stăruinţă şi să sperăm că perseverenţa noastră va fi răsplătită cu venirea inspiraţiei (19:32 minute).

Julie Burstein ne povesteşte patru întâmplări prin care ilustrează cum se naşte creativitatea. O coardă de vioară poate să producă muzică doar dacă este tensionată corespunzător. În mod similar, şi creativitatea are nevoie de tensiune (17:21 minute).

SFATURI ŞI TRUCURI:

Sfaturi care vă ajută să aveţi o viaţă mai uşoară:

Fiţi curios/curioasă: nu vă speriaţi de lucrurile necunoscute. Întâmpinaţi-le ca pe o oportunitate.
Gândiţi-vă în mod pozitiv. Nimeni nu este perfect. Cunoaşteţi-vă pe sine ca să fiţi conştient(ă) de direcţia în care trebuie să vă dezvoltaţi personalitatea şi care vă sunt punctele forte.
Construiţi relaţii, lucraţi împreună cu alte firme şi persoane. Prin cooperare pot fi împărtăşite numeroase idei, cunoştinţe şi puncte de vedere.
Luaţi în considerare domeniile de interes ale colegilor Dvs. Toată lumea are domenii de interes personal (inclusiv Dvs. şi colegii Dvs.). Încercaţi să îi antrenaţi în proces ca să poată astfel contribui la dezvoltarea firmei.
Alocaţi timp suficient pentru maturizarea evenimentelor. Nu trebuie să vă grăbiţi.
Există mai multe posibilităţi şi platforme pentru testarea ideilor. Puteţi să faceţi şi o grupă Facebook destinată utilizatorilor finali, prin care veţi obţine reacţii rapide în legătură cu noile idei şi concepte.
Profitaţi de avantajele şi posibilităţile oferite de internet şi de mediile de socializare. Aceste pagini web vă oferă mai multe lucruri care (în mod conştient sau inconştient) pot fi folosite la dezvoltarea creativităţii.
Urmăriţi conţinutul paginilor web ale firmelor concurente şi al site-urilor ale căror conţinut vă interesează. Aveţi şanse bune de a găsi nişte idei noi.
Nu uitaţi să puneţi în practică ideile Dvs.


SUMAR:

Lumea crede că există oameni creativi şi oameni lipsiţi de creativitate, iar dacă facem parte dintre cei care nu sunt creativi, nu este nimic de făcut. Această lecţie ne va demonstra că lucrurile nu stau aşa, creativitatea - cel puţin creativitatea la nivel profesional - poate fi şi trebuie îmbunătăţită. Pentru atingerea acestui obiectiv lecţia vă propune o serie de metode şi idei.

 

Alegeţi o problemă importantă din viaţa Dvs. personală sau din viaţa întreprinderii care vă preocupă. Luaţi o foaie de hârtie şi scrieţi pe ea întrebarea, după care notaţi 15 răspunsuri la întrebarea respectivă, orice vă trece prin minte. Repetaţi acest proces timp de 7 zile. Probabil veţi avea multe idei interesante între răspunsuri, ceea ce dovedeşte faptul că nu sunteţi lipsit(ă) de creativitate.

<< Înapoi