|
|
|
|
A. să evaluaţi nivelul de creativitate al companiilor voastre;B. să înţelegeţi mentalitatea care pune accent pe instruirea în domeniul inovaţiei;C. să măsuraţi dezvoltarea creativităţii;
Managementul creativităţii şi inovaţiilor este un aspect fundamental pentru organizaţiile şi companiile care în cursul activităţii lor de zi cu zi pun accent pe crearea cunoştinţelor noi. Ar fi important pentru fiecare afacere să-şi mărească creativitatea pentru a fi inovativă şi competitivă.
Timp necesar pentru a studia acest conţinut: 30 DE MINUTE
Însă dacă doriţi să aveţi o organizaţie de succes, trebuie să aveţi o atenţie sporită la calitatea oamenilor cu care intenţionaţi să realizaţi acest obiectiv.
Învăţarea organizaţională trebuie îmbunătăţită prin contribuţia oamenilor în vederea creşterii performanţei în afaceri.
Companiile şi organizaţiile sunt nevoite să dezvolte noi practici. Din această cauză trebuie să pună în aplicare un sistem care este capabil să gestioneze şi să măsoare atât potenţialul de creativitate al companiei cât şi pe cel al persoanelor.
Literatura de specialitate susţine că, din cauze obiective, nu există un model unanim acceptat pentru evaluarea creativităţii. Se ştie că gradul de complexitate al unei organizaţii, natura afacerilor şi a activităţilor pe care le desfăşoară diferă de la caz la caz. Din acest motiv nu există un model unic şi detaliat, elaborat pentru evaluarea creativităţii care ar putea fi aplicat cu aceeaşi eficienţă pentru o gamă largă de organizaţii.
Pornind din cele prezentate mai sus, vom descrie doar principalele faze ale metodologiei. Modelul este prezentat aici:
Faza 1: Planificarea evaluării creativităţiiEste prima şi cea mai importantă fază a cărui scop este adaptarea procesului de evaluare a creativităţii la nevoile specifice ale organizaţiei (contextualizare). Se recomandă persoanelor cu înalte funcţii de conducere şi echipei de experţi în domeniul evaluării creativităţii să analizeze strategia existentă, ca de exemplu planurile strategice, de afaceri şi de marketing. Doar după finalizarea acestei analize se pot lua în considerare punctele tari şi slabe, oportunităţile şi ameninţările care se evidenţiază în interiorul sau în cadrul mediului exterior al organizaţiei în cauză.Faza 2: Culegerea datelorCulegerea datelor necesare evaluării creativităţii se desfăşoară în felul următor:• Folosirea datelor de bază (după actualizarea acestora) disponibile în diferite departamente ca de exemplu departamentul resurselor umane (referitoare la studiile de specialitate şi experienţa profesională a angajaţilor, etc.).• Culegerea datelor folosind instrumente de cercetare special dezvoltate pentru evaluarea nivelului de creativitate. Este necesară planificarea unor interviuri cu un eşantion reprezentativ din rândurile angajaţilor, sau, în anumite cazuri, dacă este necesar şi posibil, se realizează interviuri cu toţi angajaţii.Întrebările incluse în chestionarul referitor la gradul de creativitate trebuie să reflecte factorii şi variabilele identificaţe în cadrul fazei 1 a evaluării (vezi faza 1). Ca şi în cazul altor chestionare, grupurile de întrebări referitoare la aceiaşi factori sau variabile sunt prezentate şi organizate în secţiuni diferite. În orice caz, trebuie să acordăm atenţie sporită aspectelor de ordin practic care influenţează rezultatul cercetării, ca de exemplu:• Lungimea chestionarului (completarea acestuia să nu necesite prea mult timp)• Efort în vederea garantării unor răspunsuri sincere• Formularea corectă a întrebărilor şi eliminarea greşelilor de sintaxă• Clasificarea adecvată a întrebărilor• Evitarea repetării întrebărilor
În vederea reducerii timpului necesar, în loc de a lua parte la interviuri, angajaţii preferă să răspundă la chestionare.Faza 3: Analiza datelorMetodele statistice potrivite sunt alese luând în considerare tipurile de date obţinute în timpul culegerii datelor. În majoritatea cazurilor chestionarul include întrebări referitoare atât la date cantitative cât şi la date calitative. Pentru o înţelegere mai aprofundată, vă prezentăm nişte exemple tipice legate de cele două tipuri de date.Date cantitative:Un exemplu tipic este clasificarea opiniilor pe o anumită scală. Cei care răspund la întrebări sunt invitaţi să răspundă la o întrebare care are ca scop evaluarea unei variabile care influenţează o anumită cunoştinţă sau un anumit proces de cunoaştere (de exemplu: "În ce măsură sunteţi mulţumit(ă) de modul în care puteţi să exprimaţi sau să împărtăşiţi o idee?"). Răspunsurile potenţiale referitoare la întrebările de acest gen se dau pe scala Likert, o scală cu 5 sau 7 valori. De exemplu 1= foarte nemulţumit, 5 = foarte mulţumit.Date calitative:În această categorie se includ elemente specifice locului de muncă, de exemplu poziţia, departamentul sau sectorul în care lucrează angajatul, felul muncii (administrativ, executiv, tehnic, legat de personal, etc.) şi alte elemente calitative. Aceste tipuri de date au un rol foarte important în analizele ulterioare, deoarece le putem folosi la stabilirea altor grupe de date şi la compararea celorlaltor măsurători cantitative. Aceste regrupări contribuie la o mai bună concentrare asupra problemelor apărute în mijlocul unei populaţii specifice şi ajută în luarea măsurilor necesare.Faza 4: RaportEchipa de experţi prezintă consiliului director sau personalului managerial rezultatele finale şi sugestiile asupra planului final de acţiune menit să susţină măsurile iniţiale în cadrul organizaţiei. Datorită importanţei sale, se recomandă ca această fază finală a evaluării să fie împărţită în două subfaze.
În cadrul primei subfaze planul iniţial de acţiune (sugestiile iniţiale) al echipei de experţi este prezentat consiliului director sau personalului managerial, care va da feedback cu privire la planul de acţiune. Se recomandă ca fiecare membru al personalului managerial să fie prezent şi feedback-ul să fie urmat de o dezbatere pe temă.
În cadrul subfazei a 2-a se prezintă managerilor/directorilor planul final de acţiune. Varianta a 2-a/finală a planului este de obicei o versiune îmbunătăţită a primului plan, fiind mai realistic, fezabil şi acceptabil. Este, de asemenea, important ca planul să fie revizuit în mod regulat cel puţin o dată în fiecare an prin repetarea auditului, deoarece creativitatea are un caracter pronunţat dinamic.
(model realizat după http://icreate-project.eu)
Identificaţi 5 idei bune cu care angajaţii departamentului Dvs. au contribuit în decursul ultimelor 6 luni, şi care au avut un impact asupra companiei. Acest exerciţiu este destinat atât persoanelor individuale cât şi departamentelor.
Conceptul ideilor noi şi cel al impactului trebuie definit pentru că doar astfel putem fi siguri că toată lumea a înţeles la ce trebuie să se concentreze.
SFATURI ŞI TRUCURI:
După https://www.ideator.com/blog/how-to-be-more-innovative/
SUMAR:
Procesul legat de creativitate nu se realizează peste noapte.
Pentru evaluarea unui proces de inovare, trebuie să fie incluse toate persoanele din organizaţie.
Creativitatea şi inovativitatea se manifestă prin încercarea opţiunilor diferite. TEST RAPID DE CREATIVITATE
Desenaţi pe o coală de hârtie următoarele puncte. Încercaţi să legaţi punctele fără să ridicaţi stiloul.
O soluţie posibilă:
RESURSE UTILE:
(1) Melissa L. Gruys, Natasha V. Munshi, Todd C. Dewett, When antecedents deverge: Exploring novelty and value as dimensions of creativity, ELSEVIER, Thinking Skills and Creativity 6 (2011) 132-137
(2) Andria Andiliou, P.Karen Murphy, Examining variations among researchers’ and teachers’ conceptualizations of creativity: A review and synthesis of contemporary research, ELSEVIER, Educational Research Review 5 (2010) 201-219
(3) Jeff DeGraff, Katherine A. Lawrence, «Creativity at Work: Developing the Right Practices to Make Innovation Happen», Jossey-Bass UMS S, 2002
(4) James C. Kaufman, Ronald A. Beghetto, Beyond Big and Little: The Four C Model of Creativity, Review of General Psychology, Vol.13, Nº.1.1-12, 2009
(5) Online Innovation Tools, 9 October 2007
(6) Design Thinking 2.0 – Enabling Innovation with Web2.0. Part 3; 25 March 2010
(7) http://icreate-project.eu/index.php?t=230
UNITĂŢI LEGATE:
• Creativitate
|
|
|
|
