1. IntroducereObiectivul proiectului SKILLS+ îl constituie îmbunătăţirea competitivităţii microintreprinderilor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor şi sprijinirea dezvoltării durabile a acestor firme prin întroducerea a unui program de dezvoltare a deprinderilor tip „soft skill”; adaptarea programelor de dezvoltare şi a materialelor existente şi completarea acestora cu materiale noi în vederea creării unui program nou, multilingv, adaptat la nevoile participanţilor, cu obiective care se axează pe dezvoltarea deprinderilor legate de personalitate în cadrul microfirmelor din domeniultehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor; dezvoltarea unei platforme e-learning; testare şi evaluare; crearea unor posibilităţi de networking şi de cooperare pe plan local şi internaţional pentru grupul ţintă şi părţile interesate; diseminarea şi pregătirea unor mecanisme sau procese adecvate în vederea valorificării în continuare a rezultatelor proiectului.
Platforma SKILLS+ de învăţare online se bazează pe deprinderi tip „soft skill” de care au deosebită nevoie persoanele care lucrează în cadrul microfirmelor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (conform rezultatelorunor cercetări documentare şi a analizei nevoilor), şi va conţine diferite tipuri de surse şi mijloace de învăţare –materialele tradiţionale de citit vor fi însoţite de exerciţii bazate pe scenarii realiste de luare a deciziilor care, după cele mai recente teorii, contribuie la susţinerea spiritului de angajament şi motivaţie în mijlocul celor implicaţi în procesul de învăţare.
Cel mai important grup ţintă al proiectului îl constituie angajatorii şi angajaţii microintreprinderilor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. Datorită acestui proiect, persoanele implicate vor avea posibilitatea de a-şi spori accesul la cursurile de formare şi asfel vor avea posibilitatea de a-şi îmbunătăţi competenţele în domeniul deprinderilor tip „soft skill”, în primul rând datorită accesului la resursele de formare şi la platofma accesibilă în diferite limbi şi a conceptului de „thin slicing” („feliere subţire”) şi a „pastilelor de cunoştinţe” care oferă într-o formă concentrată nişte materiale de învăţare care vor face posibilă atingerea unor obiectivespecifice de învăţare într-un interval limitat de timp.
Rezultatele şi produsele obţinute în cadrul proiectului vor oferi partenerilor conzorţiului posibilitatea de a deschide noi perspective în domeniul serviciilor de formare şi sprijin. Rezultatele proiectului pot fi exportate şi spre alte regiuni geografice ale Europei.
2. Abordare din perspectivă metodologicăNevoia pentru dezvoltarea deprinderilor tip „soft skill” în cadrul microfirmelor din sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor a fost confirmată de mai multe studii şi documente şi a fost cercetată amănunţit prin aplicarea unor abordări comune în cadrul ţărilor partenere participante la proiectul SKILLS+.
Obiectivele analizei nevoilor erau următoarele:
- stabilirea unui set de deprinderi tip „soft skill” categorizate ca cele mai importante de către microfirmele din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor;
- identificarea, clasificarea şi compararea deprinderilor tip „soft skill” de care dispun şi/sau pe care doresc să le dezvolte microfirmele din sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor aflate în diferitele ţări din regiunile partenere;
- identificarea dificultăţilor legate de dezvoltarea deprinderilor tip „soft skill”;
- determinarea modului de punere în aplicare a programului de dezvoltare SKILLS+.
Analiza nevoilor s-a derulat în trei etape:
1. Analiza documentelor întocmite la nivel european în legătură cu deprinderile tip „soft skill” necesare în sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor;
2. Cercetare documentară în ţările partenere;
3. Muncă de teren –interviuri specializate în ţările partenere.
Partenerii proiectului SKILLS+ au stabilit legături cu mai multe firme care îşi desfăşoară activitateaîn sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, cu organizaţii educaţionale şi de formare, asociaţii din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, cu diferite reţele şi grupuri, organizaţii de sprijinire a întreprinderilor, factori de decizie şi cu alte părţi interesate din aceste regiuni/ţări. Ca urmare a acestei activităţi, au fost selectaţi experţii care au luat parte la faza de interviu (faza 3) a analizei nevoilor.
Se aşteptau experţi aparţinând oricărui grup menţionat în aliniatul anterior. Însă în cazul experţilor din cadrul mediului academic sau organizaţiilor de luare a deciziilor, candidaţii trebuiau să-şi dea dovadă de cunoştinţe legate de lumea afacerilor din sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor.
S-au derulat câte două interviuri specializate în fiecare regiune parteneră (cu excepţia României, unde au fost organizate mai multe interviuri de acest gen) în vederea confirmării şi/sau îmbunătăţirii rezultatelor obţinute în cadrul cercetării documentare.
Partenerii proiectului au elaborat şi au pus în aplicare trei mijloace diferite: un model pentru cercetarea documentară, un ghid de derulare a interviurilor SKILLS+ şi un model de raport regional. Raporturile regionale au fost analizate, iar ca rezultat s-a întocmit un raport global în legătură cu nevoile referitoare la dezvoltarea deprinderilor tip „soft skills”, ceea ce constituie baza programului de dezvoltare SKILLS+.
3.1. Sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor şi deprinderile tip „soft skill” - o perspectivă europeanăPotrivit ultimului sondaj organizat în Europa în primăvara anului 2013 (ECS - 2013), în UE patru din 10 firme (39%) se confruntă cu dificultăţi când trebuie să găsească lucrători calificaţi în mod corespunzător. Acest deficit de competenţe se manifestă în mod diferit pe teritoriul Europei; peste 60% a întreprinderilor din Austria şi din ţările baltice se confruntă cu dificultăţi când încearcă să-şi găsească angajaţi cu calificare corespunzătoare, în timp ce în Croaţia, Cipru, Grecia şi Spania acest procentaj are o valoare mult mai scăzută (sub 25%). Dificultăţile legate de angajare, mai ales în cazul lipsei de forţă de muncă înalt calificată, are un efect de restrângere a capacităţii de producţie a firmei şi împiedică adoptarea unor tehnologii şi a unor forme de muncă inovatoare (CEDEFOP, Skills Shortages and Gaps in European Enterprises, 2015).
Angajatorii întâmpină difcultăţi nu numai când încearcă să-şi găsească persoane cu anumite profesii (ca de exemplu muncitori calificaţi, ingineri, specialişti din domeniul sănătăţii şi din sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, etc.), dar şi când încearcă să găsească absolvenţi gata să începe munca şi/sau candidaţi care posedă deprinderile tehnice şi de „soft skill” necesare practicării profesiei (Manpower 2014 Talent Shortage Survey). Cedefop (2015) arată că o mare parte a acestor dificultăţi de fapt nu rezultă din lipsa deprinderilor din partea candidaţilor, ci, mai degrabă, această situaţie reflectă o serie de alte influenţe, ca de exemplu condiţii de muncă nesatisfăcătoare, managementul ineficient al talentelor, practici necorespunzătoare de recrutare a forţei de muncă şi aşezarea geografică nepotrivită.
Potrivit sondajului Eurobarometru
flash nr. 304 (Comisia Europeană, 2010), aproximativ 89% ai angajatorilor din Europa care au recrutat absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ superior în ultimii cinci ani au fost mulţumiţi cu deprinderile posedate de aceşti noi angajaţi: au fost de părere că aceste persoane au toate deprinderile necesare pentru a începe munca la firma respectivă. Nu erau muţumiţi, însă, cu deprinderile legate de cunoaşterea limbilor străine şi de deprinderile tip „soft skill” (rezolvarea problemelor, planificare/organizare, deprinderi interpersonale, munca în echipă) ale acestora. În aceste sondaje angajatorii şi-au exprimat îngrijorarea şi în legătură cu imposibilitatea de a găsi muncitori care posedă deprinderile adecvate locului de muncă (CEDEFOP, Skills Shortages and Gaps in European Enterprises, 2015).
Lipsa deprinderilor necesare la locul de muncă diferă de la generaţie la generaţie, ceea ce evidenţiează multitudinea provocărilor legate de adaptarea programelor de educaţie şi formare pe tot parcursul vieţii la necesităţile specifice ale diferitelor grupuri de persoane implicate în aceste programe. Faţă de colegii lor mai în vârstă, angajaţii tineri de obicei au mai multe lipsuri în ceea ce priveşte deprinderile tehnice şi cele de tip „soft skill” (comunicare, muncă în echipă, relaţia cu clienţii şi soluţionarea problemelor). Muncitorii mai în vârstă au, la rândul lor, lacune în ceea ce priveşte deprinderile legate de limbile străine, deprinderile de învăţare şi abordare a unor metode şi tehnici noi (inclusiv tehnologii noi), respectiv deprinderile digitale. (CEDEFOP, Skills, Qualifications and Jobs in the EU: the Making of a Perfect Match? 2015)
În anul 2015 ManpowerGroup a realizat un sondaj pe un eşantion de peste 41.700 de manageri care angajează forţă de muncă în 42 de ţări pentru a stabili proporţia angajatorilor care întâmpină dificultăţi la angajare, care sunt locurile de muncă la care este greu de găsit un candidat potrivit, şi care este sursa acestor dificultăţi. Peste unu din cinci manageri (22%) susţine că lipsa de experienţă apare după deficitul de talent, iar 17% menţionează lipsa competenţelor legate de locul de muncă. Cele mai frecvente lipsuri în ceea ce priveşte deprinderile tip „soft skill” constă în lipsa profesionalismului (6%), lipsa entuziasmului, a motivaţiei şi a voinţei de a învăţa (6%). (ManPower 2015 Talent Shortage Survey)
Realizarea obiectivului de a ţine pasul cu cerinţele mari legate de deprinderile necesare îndeplinirii sarcinilor de serviciu depinde de procesele de învăţare (neformale şi infomale) care au loc în cadrul întreprinderilor. Deşi o parte a rezultatului procesului de învăţare depinde de atitudinea individului, mult depinde şi de felul muncii prestate precum şi de întregul ansamblu organizaţional care sprijină procesul de formare (ca de exemplu învăţarea între colegi, sprijin de supraveghere). (CEDEFOP, Skills Shortages and Gaps in European Enterprises, 2015)
Cele mai importante deprinderi necesare în cadrul sectorului tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor care nu au legătură cu IT sunt următoarele:
- deprinderi antreprenoriale/legate de afaceri (creativitate, inovaţie, serviciul de relaţii cu clienţii, vânzări);
- managementul proiectelor;
- communicare şi
- deprinderi legate de limbile străine. (CEDEFOP, EU Skills Panorama Analytical Highlight, 2012)
3.2. Cercetare documentară în regiunile partenere SKILLS+Cercetarea documentară din ţările partenere s-a desfăşurat în cursul lunilor februarie-martie 2016, cu scopul de a completa cu noi date analizele publicate în documentele şi studiile realizate la nivel european.
O parte din ţările partenere au extins analiza asupra unor regiuni mai restrânse: judeţul Harghita în cazul României, regiunea Madrid în Spania, regiunea Oslo în Norvegia şi provincia Friesland în Olanda. Fiind o ţară mică, Cipru este categorizat ca o singură regiune atât în clasificările UE cât şi în raportul de faţă.
Există diferenţe semnificative între regiunile partenere care includ regiunile urbane ale capitalelor Madrid şi Oslo cu o influenţă socio-economică majoră asupra ţărilor respective şi asupra întregii Europe, regiunea rurală periferică a judeţului Harghita, insula Cipru cu mari tradiţii în sectorul serviciilor, în prezent aflată într-o criză şi Friesland cu un sector de cercetare şi dezvoltare mai puţin dezvoltat faţă de mediul înregistrat în Olanda, însă cu valori ridicate în domeniile hidrotehnologiei, îngrijirii sănătăţii şi a bunăstării sociale.
Partenerii au consultat mai multe rapoarte naţionale/regionale, articole şi alte surse legate de sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor respectiv de nevoile legate de dezvoltarea deprinderilor tip „soft skill” în regiunile respective (pentru consultarea rapoartelor regionalevă rugăm, luaţi legătura cu consorţiul proiectului).
Deşi există doar puţine cercetări în legătură cu nevoile referitoare la deprinderile tip „soft skill” în cadrul diferitelor sectoare şi firme, informaţiile de care dispunem confirmă tendinţele descrise în analizele publicate în documentele realizate la nivel european.
Toate sursele din România subliniează importanţa învăţării pe tot parcursul vieţii şi a dezvoltării resurselor umane în cazul IMM-urilor; există o „investiţie ineficientă în formarea profesională a angajatorilor sau a personalului calificat” şi o „neconcordanţă între deprinderile forţei de muncă şi cerinţele pieţei”.
Sursele/rapoartele naţionale cipriote nu fac o distincţie clară între diferitele necesităţi legate de deprinderi în cadrul întreprinderilor mari şi mici din domeniultehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, însă confirmă existenţa unei nevoi din ce mai mari la dezvoltarea deprinderilor tip „soft skills”. Deprinderile care trebuie dezvoltate mai ales în rândul noilor absolvenţi care doresc să obţină un loc de muncă la firme care îşi desfăşoară activitatea în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor sunt următoarele: comunicare eficientă, munca în echipă, atitudine pozitivă faţă de învăţat, organizare şi autodisciplină, inovaţie, gestionarea situaţiilor de risc şi de criză, managementul proiectelor, managementul calităţii, deprinderile legate de conducere, limbile străine.
Creşterea mişcărilor antreprenoriale, nivelul înalt al comunicaţiei între întreprinzători şi firme, dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor în Madrid precum şi activităţile de conlucrare şi colaborare justifică necesitatea dezvoltării deprinderilor tip „soft skill”. Întreprinzătorii şi proprietarii de întreprindere recunosc din ce în ce mai mult importanţa acestor deprinderi atât pentru creşterea competitivităţii afacerii, cât şi pentru crearea unei atmosfere plăcute în ceea ce priveşte aspectele personale.
Firmele din Norvegia au raportat probleme în legătură cu găsirea oamenilor cu calificările potrivite (în special calificări din domeniul IT şi alte domenii de caracter tehnic), dar întâmpină dificultăţi şi când încearcă să-şi găsească oameni cu calităţi şi ambiţii corespunzătoare. Firmele locale de formare profesională se profilează din ce în ce mai mult pe domenii ca afaceri şi comunicare, vânzări, mangementul proiectelor, analize comerciale, dezvoltarea managementului şi a echipei.
Lângă deprinderile şi cunoştinţele de caracter tehnic, angajatorii care lucrează pentru microintreprinderile
din nordul Olandei pun accent şi pe deprinderile tip „soft skill” ca de exemplu cele legate de spiritul antreprenorial şi competenţele sociale şi de comunicare. Însă atât companiile cât şi şcolile din Friesland recunosc faptul că o parte a studenţilor şi a tinerilor absolvenţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor nu sunt în posesia acestor deprinderi.
Cercetarea documentară a fost completată cu cercetări pe teren care constau în realizarea unor interviuri cu experţi care îşi desfăşoară activitatea în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor în regiunile partenere.
În perioada martie-aprilie 2016 au fost intervievaţi 18 experţi care îşi desfăşoară activitatea în regiunile partenere. Profilurile experţilor pot fi găsite în rapoartele regionale; majoritatea acestora sunt proprietari/directori generali/experţi care lucrează la intreprinderi mici din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, doi dintre ei lucrează la organizaţii de sprijinire a intreprinderilor şi unul reprezintă o organizaţie EFP.
Nivelul actual al deprinderilor tip „soft skill” în cadrul microfirmelor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor în regiunile studiate este evaluat ca mediu de experţii din Harghita şi Cipru. În regiunea Madrid ar fi de dorit un nivel mai ridicat al acestor deprinderi.
În regiunea Oslo nivelul deprinderilor tip „soft skill” este relativ bun, de fapt mult mai bun faţă de nivelul înregistrat în trecut. Noua generaţie de lucrători în domeniul IT posedă deprinderi de comunicare mai temeinice. Totuşi, oamenii din sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor (de ex. programatorii) reprezintă o categorie aparte. Ei folosesc un limbaj foarte tehnic, ceea ce este de obicei dificil de tradus într-un limbaj cotidian.
Deprinderile tip „soft skill” arată un nivel variabil în cadrul sectorului tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor din Friesland. Firmele care se bazează mai mult pe marketing, de ex. experţii în social media, au deprinderi bune de comunicare, de echipă precum şi alte deprinderi sociale. Însă firmele specializate în sectorul „hard” al tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor posedă, de obicei, deprinderi tip „soft skill” mai puţin dezvoltate. Companiile de automatizare, de dezvoltare tehnică etc. au dificutăţi în ceea ce priveşte comunicarea cu clienţii, iar ca rezultat apar conflicte care pot duce chiar la pierderea contractului.
3.3. ConcluziiTehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor este un sector în curs de creştere în toate regiunile partenere SKILLS+. Majoritatea firmelor din acest sector fac parte din categoria microintreprinderilor, care trebuie să facă faţă mai multor provocări ca de exemplu concurenţa puternică, lipsa fondurilor şi, în anumite regiuni, dificultăţile legate de recrutarea unui personal cu calificări şi experienţe necesare. Trebuie să ţină pasul cu cele mai recente tendinţe, să ofere produse/servicii de înaltă calitate şi să-şi îmbunătăţească propriile deprinderi tip „soft skill” ca să poată păstra poziţia pe piaţă şi să aibă succes.
Pe baza analizei documentelor întocmite la nivel european s-a constatat că cele mai importante deprinderi care nu au legătură cu domeniul IT, însă sunt necesare în sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor sunt următoarele: deprinderi legate de afaceri (creativitate, inovaţie, relaţia cu clienţii, vânzări), managementul proiectelor, comunicare şi deprinderi legate de limbile străine.
Analiza surselor secundare (raporturi, studii naţionale/regionale, etc.) şi a rezultatelor cercetărilor pe teren efectuate în ţările partenere SKILLS+ a arătat că există o mare varietate de deprinderi tip „soft skill” care trebuie să fie însuşite de angajatorii şi de personalul microintreprinderilor din domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor pentru a deveni întreprinzători de succes.
Fără îndoială, fiecare deprindere este folositoare şi în folosul firmelor. Totuşi, există anumite diferenţe între regiunile partenere în ceea ce priveşte stabilirea priorităţilor în legătură cu aceste deprinderi.
În urma rezultatelor cercetărilor documentare şi ale celor de teren s-au identificat cele mai importante arii de competenţe „soft” (înpărţite în mai multe deprinderi „soft” în cadrul programului de învăţare) care vor fi dezvoltate în cazul grupurilor ţintă din regiunile partenere:
- Comunicare
- Soluţionarea problemelor
- Muncă în echipă
- Mentalitate faţă de învăţare
- Creativitate
- Conducere
- Gândire strategică
- Relaţii cu clienţii
- Inovaţie
- Gestionarea riscurilor
E-learningul este considerat un mijloc care contribuie semnificativ la reducerea timpului necesar însuşirii deprinderilor tip „soft skill”. Se recomandă ca acest mijloc de învăţare să fie combinat cu intercaţiuni personale, de ex. workshop-uri şi/sau consultaţii individuale.
După părerea experţilor şi a viitorilor beneficiari, spaţiul e-learning SKILLS+ trebuie să fie:
- compatibil cu dispozitivele mobile;
- accesibil, uşor de folosit, să reacţioneze repede;
- atrăgător, agreabil, interactiv;
- autoexplicativ;
- incorporează diferite formate (video, text, etc.);
- scurt şi clar;
- pune accent pe realizarea obiectivelor de performaţă;
- motivează şi arată progresul realizat de utilizator;
- adaptat la ritmul de învăţare proprie a fiecărui utilizator (însuşirea deprinderilor „soft” necesită timp);
- oferă opţiuni pentru conlucrare, formarea reţelelor şi învăţare în comun.
Datorită faptului că proiectul se adresează microitreprinderilor din sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor, o importanţă deosebită trebuie acordată elaborării unor materiale de formare care sunt în concordanţă cu cerinţele tehnice ale zilelor noastre.
Posibilităţile de dezvoltare ale deprinderilor tip „soft skill”, mai ales cele gratuite, accesibile prin intermediul facilităţilor de învăţare online, sunt foarte limitate, însă oamenii înţeleg din ce în ce mai mult importanţa acestor deprinderi. Programul de dezvoltare a deperinderilor tip „soft skill” SKILLS+ are un rol potenţial de a umple acest gol prin modul în care oferă un conţinut folositor într-o abordare modernă, atractivă şi accesibilă.
Analiza nevoilor schiţată mai sus constituie baza pentru elaborarea programului de dezvoltare SKILLS+.
3. Abordare din perspectiva învăţăriiProgramul Skills+ propune o tehnică relativ nouă de învăţare cunoscută sub denumirea de „thin slicing” („feliere subţire”), care se concentrează asupra unei singure noţiuni. Având în vedere timpul scurt ce oamenii din zilele noastre au la dispoziţie să se concentreze, învăţarea bazată pe un singur concept se concentrează o dată doar pe o singură schimbare de comportament, pe o noţiune rerstrânsă, pe un singur obiectiv. Felierea subţire înseamnă de fapt izolarea unei singure noţiuni şi producerea unui impact puternicprin intermediul unui număr limitat de informaţii.
Astfel, programul de învăţare SKILLS+ este alcătuit din „pastile” mici de cunoştinţe (lecţii scurte) grupate pe baza ariilor de competenţă. Aceste lecţii demonstrează modul în care o anumită deprindere funcţionează în diferite situaţii, şi astfel forma de învăţare e-learning va părea mai atractivă
şi mai accesibilă grupului ţintă. Această experienţă de învăţare online este foarte flexibilă şi poate fi integrată în orice intervenţie de învăţare mixtă (de ex. un mix de coaching managerial şi curs de formare condus de un instructor), care asigură participanţilor o varietate de posibilităţi pentru însuşirea mesajului.
În timpul cursului de formare ONLINE participanţii/utilizatorii au posibilitatea de a-şi dedica timpul însuşirii unei noţiuni sau a unui grup de noţiuni şi a altor aspecte legate de conţinutul cursului.
Skills+ face posibilă însuşirea conţinutului cursului prin metoda „felierii timpului”, ceea ce este un fel ce joc în care compania participantului cutreieră mările în căutarea a unor „insule a cuoaşterilor” (arii de competenţă), unde „pastilele de cunoştinţe” sunt ascunse în monumente reale existente pe teritoriul Europei.
Reprezentarea vizuală a insulei imaginare cât şi a clădirilor existente în realitate este rezultatul muncii unui desenator de artă grafică. Stilul întregii platforme de învăţare va fi marcat de acest stil „istoric”: icoanele şi celealte elemente ale platformei for fi adaptate vizual la acest stil.
Considerăm că acest element de joc pe de o parte contribuie la creşterea puterii de motivare a cursului de formare, iar pe de altă parte oferă o dublă provocare intelectuală: în timp ce îşi dezvoltă deprinderile tip „soft skill”, utilizatorii au posibilitatea de a participa la unturcaptivant al patrimoniului construit al Europei, dezvoltând astfel competenţele interculturale care contibuie la întărirea spiritului european.
4. Structura programuluiProgramul de dezvoltare este alcătuit din unităţi de informaţii şi pastile de cunoştinţe, unde:
· fiecare UNITATE DE INFORMAŢII se referă la o anumită arie de competenţe care poate fi însuşită prin parcurgerea pastilelor de cunoştinţeaferente şi prin dezvoltarea unor deprinderi, atitudini şi competenţe;
· fiecare PASTILĂ DE CUNOŞTINŢE conţineo lecţie logic structurată care prezin-tă:
- rezultatele procesului de învăţare definite sub forma unor cunoştinţe, de- prinderi, atitudini formulate în forma unor propoziţii în persoana a 2-a (de ex. Aici veţi înţelege/identifica, forma o idee, imbunătăţi, învăţa, etc.);
- conţinutul lecţiei cu o prezentare teoretică şi exemple;
- exemple video alese cu atenţie, cu rolul de a sprijini prezentarea teoretică;
- sfaturi practice în legătură cu aplicarea celor învăţate în mediul înconjurător al persoanei respective;
- întrebări de autoevaluare;
- bibloigrafie şi lecturi suplimentare recomandate.
Structura programului şi modul de defalcare a muncii legate de dezvoltare în cadrul proiectului sunt prezentate în tabelul de mai jos. Sarcinile legate de dezvoltarea conţinutului au fost împărţite partenerilor, iar fiecare partener avea şi un rol suplimentar de a coordona realizarea lecţiilor aparţinătoare unei sau mai multor arii de competenţe. Ca rezultat al acestei activităţi de coordonare,pastilele de cunoştinţesunt coerente, includ referinţe la celelalte pastile, şi nu conţin suprapuneri sau duplicări.
| ARIA DE COMPETENŢE |
Lecţia 1 |
Lecţia 2 |
Lecţia 3 |
Lecţia 4 |
Lecţia 5 |
Communicare
Coordonator:SEC |
IMPORTANŢA COMUNICĂRII
Dezvoltată de catre:
CSVE |
EFFECTIVE COMMUNICATION
Dezvoltată de catre: X-PANEL |
PITCHING
Dezvoltată de catre: SEC |
NEGOTIATION & ACTIVE LISTENING
Dezvoltată de catre : BDF |
|
Problem solving
Coordonator:SEC |
PHASES of problem solving
Dezvoltată de catre: SEC |
CONFLICT MANAGEMENT
Dezvoltată de catre: SEC |
|
|
|
Teamwork
Coordonator:BDF |
ROLURILE ÎN ECHIPĂ
Dezvoltată de catre: CSVE |
TEAMBUILDING
Dezvoltată de catre: BDF |
|
|
|
Învăţare Coordonator:
X-PANEL |
CAPACITATEA DE ÎNVĂŢARE
Dezvoltată de catre: BDF |
STILURI DE ÎNVĂŢARE
Dezvoltată de catre: X-Panel |
ÎNVĂŢAREA ON-LINE
Dezvoltată de catre: FUNTESO |
|
|
Creativitate Coordonator:
X-PANEL |
CONŞTIENTIZAREA CREATIVITĂŢII
Dezvoltată de catre: ECWT |
SPORIREA CREATIVITĂŢII
Dezvoltată de catre: FUNTESO |
INSTRUMENTE PENTRU CREATIVITATE
Dezvoltată de catre: SEC |
COACHING PENTRU CREATIVITATE
Dezvoltată de catre: BDF |
|
Leadership
Coordonator:
ECWT |
STRATEGII & STILURI DE CONDUCERE
Dezvoltată de catre: X-PANEL |
INTELIGENŢA EMOŢIONALĂ
Dezvoltată de catre: SEC |
MANAGEMENTUL ECHIPEI DE PROIECT
Dezvoltată de catre: BDF |
E-LEADERSHIP
Dezvoltată de catre: ECWT |
VALIDAREA APTITUDINILOR MANAGERIALE
Dezvoltată de catre: ECWT |
Gândirea strategică
Coordonator: BDF |
INTRODUCERE ÎN GÂNDIREA STRATEGICĂ
Dezvoltată de catre: X-Panel |
GÂNDIREA STRATEGICĂ ÎN ACŢIUNE
Dezvoltată de catre: BDF |
|
|
|
Relaţia cu clienţii
Coordonator: CsVE |
SEGMENTAREA CLIENTELEI
Dezvoltată de catre: FUNTESO |
RELAŢII CU CLIENŢII
Dezvoltată de catre: CSVE |
|
|
|
Inovaţie
Coordonator: SEC |
FORME, PROCESE ŞI TIPURI DE INOVAŢIE
Dezvoltată de catre: SEC |
MANAGEMENTUL CUNOŞTINŢELOR
Dezvoltată de catre: FUNTESO |
CREATIVITATE & INOVAŢIE
Dezvoltată de catre: ECWT |
|
|
Managementul riscurilor
Coordonator: FUNTESO |
DREPTURI DE AUTOR
Dezvoltată de catre: FUNTESO |
IDENTIFICAREA RISCURILOR
Dezvoltată de catre: FUNTESO |
METODE DE MANAGEMENT A RISCURILOR
Dezvoltată de catre: X-PANEL |
|
|
Fiecare unitate de informaţii conţine obiective de învăţare care sunt prelucrate în cadrul diferitelor pastile de cunoştinţe, care, la rândul lor, au şi ele propriile obiective de învăţare, creând astfel o cascadă de obiective de învăţare prin intermediul cărora participanţii pot urmări continuu deprinderile şi informaţiile care trebuiesc însuşite.
Mai jos vă oferim o privire în ansamblu asupra unităţilor şi pastilelor împreună cu obiectivele de învăţare şi conţinutul acestora.
5.1 UNITATEA 1: CommunicatreAceastă unitate prezintă adevărata importanţă şi relevanţă a bunei comunicări în cadrul muncii în echipă la o firmă prin intermediul a patru pastile de cunoştinţe: „Importanţa comunicării”, „Comunicare eficientă”, „Pitching” şi „Negociere şi ascultare activă”.
| Lecţia 1 |
Importanţa comunicării |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi importanţa comunicării;
b) să aflaţi de ce trebuie să îmbunătăţiţi deprinderile de comunicare;
c) să înţelegeţi influenţa comunicării asupra vieţii Dvs. persoanle şi profesionale. |
| Abstract |
Comunicarea este procesul prin care omul transmite emoţii, sentimente, cunoaştere şi informaţii cu scopul de a influenţa pe interlocutor să simtă, să gândească sau să se comporte într-un anumit fel.
Nivelurile comunicaţiei pot fi următoarele: intrapersonal (dezbatem lucrurile cu noi înşine), interpersonal (discutăm cu o altă persoană), comunicare în grup sau în masă.
Orice interacţiune cu o altă persoană înseamnă comunicare. Relaţiile umane sunt definite prin comunicare. Deci o comunicare eficientă face posibilă construirea unor relaţii de muncă pozitive şi creative. Pe de altă parte lipsa comunicării poate avea ca rezultat neînţelegeri, presiuni şi conflicte. |
| Lecţia 2 |
Comunicare eficientă |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi ce înseamnă comunicarea eficientă;
b) să identificaţi modul în care puteţi să imbunătăţiţi comunicarea de zi cu zi în afaceri;
c) să aveţi o idee despre cum să începeţi eficientizarea comunicaţiei. |
| |
Comunicarea este mai mult decât schimbul de informaţii. Este vorba despre înţelegerea emoţiei şi intenţiilor din spatele informaţiilor.
Uneori - în ciuda celor mai bune intenţii - ceea ce încercăm să comunicăm se pierde în traducere. Spunem un lucru, dar cealaltă persoană aude altceva şi, ca rezultat, apar neînţelegeri şi conflicte.
Din fericire, putem învăţa cum să comunicăm mai clar şi mai eficient. Este nevoie de timp şi de efort pentru a dezvolta aceste abilităţi, dar cu cât mai mult efort şi practică veţi pune, cu atât mai instinctive şi spontane vor deveni abilităţile tale de comunicare. |
| Lecţia 3 |
Pitching |
| Obiective de învăţare |
a) să definiţi noţiunea de "pitch";
b) să folosiţi un "pitch" pentru a comunica eficient într-un timp foarte scurt;
c) să identificaţi caracteristicile unui "pitch" reuşit. |
| Abstract |
În lumea noastră în care totul se schimbă rapid, timpul are mare valoare. Antreprenorii au la dispoziţie timp foarte limitat pentru a convinge clienţii sau investitorii despre avantajele soluţiilor propuse de ei. Pitching pare a fi o soluţie bună: se referă la o prezentare scurtă şi concisă ţinută în faţa grupului ţintă ales. Ideea de a vorbi timp de 1-3-5 minute despre o anumită soluţie pare a fi uşaoră, însă dacă doriţi să elaboraţi un pitch într-adevăr bun şi convingător, trebuie să-l planificaţi timp de mai multe zile, şi să repetaţi de mai multe ori prezentarea acestuia. |
| Lecţia 4 |
Negociere & ascultare activă |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi în ce constă negocierea;
b) să vă pregătiţi la o negociere de succes;
c) să înţelegeţi elementele cheie ale unei negocieri de succes: ascultarea activă;
d) să cunoaşteţi cum să îmbunătăţiţi deprinderile de negociere;
e) să cunoaşteţi cum să îmbunătăţiţi deprinderile de ascultare. |
| Abstract |
Negocierea nu încearcă să depăşească şi să convingă o altă persoană. Nu este o arenă pentru realizarea realizărilor individuale. Negocierea înseamnă găsirea unui compromis reciproc acceptabil care să vă ofere ambele cât mai multe dintre ceea ce doriţi. Pentru a ajunge la acest lucru trebuie să vă exploraţi poziţia şi poziţia celeilalte persoane. Ascultarea activă este un element cheie în acest proces. Cei mai buni negociatori se dovedesc a fi cei mai buni ascultători! |
5.1 UNITATEA 2: Soluţionarea problemelorÎn această unitate participanţii învaţă cum să facă faţă şi să soluţioneze problemele cu care se confuntă la locul de muncă şi în cadrul muncii în echipă. Două pastile de cunoştinţe, „Fazele soluţionării problemelor” şi „Gestionarea conflictelor” oferă participanţilor mijloace care îi ajută în rezolvarea problemelor de zi cu zi.
| Lecţia 1 |
Etapele soluţionării problemelor |
| Obiective de învăţare |
a) să definiţi problem;
b) să identificaţi fazele soluţionării problemelor;
c) să folosiţi cunoştinţele însuşite pentru soluţionarea propriilor problem. |
| Abstract |
Soluţionarea unei probleme începe întotdeauna cu identificarea problemei. Este mai eficient să faceţi ceea ce trebuie în ritm lent decât să faceţi ceea ce nu trebuie în ritm rapid. Recunoaşterea/identificarea este urmată de analiză, pe baza căreia se întocmeşte o diagramă a opţiunilor în care sunt incluse toate opţiunile posibile. După aceea trebuie doar să alegem cea mai bună opţiune folosind acelaşi mecanism sau model de luare a deciziilor. La sfârşit este important să evaluăm rezultatele obţinute în urma aplicării soluţiei alese şi să luăm notiţe despre cele învăţate în legătură cu această metodă şi în legătură cu folosirea metodei respective în viitor. |
| Lecţia 2 |
Managementul conflictelor |
| Obiective de învăţare |
a) să definiţi termenul "conflict";
b) să identificaţi diferite stiluri caracteristice anumitor persoane în ceea ce priveşte soluţionarea conflictelor şi veţi recunoaşte caracteristicile acestor stiluri.
c) să decideţi asupra opţiunilor pe care le avem la dispoziţie pentru soluţionarea acestor conflicte. |
| Abstract |
Conflictele fac parte din viaţa noastră de zi cu zi, şi dacă nu depăşesc o anumită limită, sunt chiar folositoare: facilitează procesele de învăţare, dezvoltare şi de rezolvare optimă a conflictelor. În acest capitol am avut prilejul de a învăţa despre factorii care duc la apariţia conflictelor, despre soluţiile posibile şi despre stilurile legate de gestionarea conflictelor. Mesajul cel mai important al acestei părţi este că nu trebuie să încercăm să eliminăm conflictele din viaţa organizaţiei. Este mai folositor să învăţăm cum să le tratăm. |
5.1 UNITATEA 3: Munca în echipăPrin pastilele de cunoştinţe„Rolurile în echipă” şi „Teambuilding” această unitate explică cum poate fi construită o echipă eficientă în cadrul unei firme.
| Lecţia 1 |
Rolurile în echipă |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi definiţia termenului „ECHIPĂ";
b) să înţelegeţi diferenţa între o echipă şi un grup;
c) să înţelegeţi conceptul rolurilor în echipă şi importanţa acestora;
d) să contribuiţi cu idei noi în legătură cu construirea unei echipe (folosind rolurile în echipă). |
| Abstract |
Pentru realizarea scopurilor noastre în viaţa personală, la locul de muncă, în afaceri, sport, etc., trebuie să lucrăm în echipă. Munca în echipă are ca rezultat dezvoltarea individuală şi a întregului grup, contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor şi la crearea unei atmosfere mai plăcute. O echipă bună este alcătuită din persoane cu diferite puncte tari, abilităţi şi deprinderi care sunt în relaţie de complementaritate una faţă de cealaltă. |
| Lecţia 2 |
Team Building |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi ce înseamnă termenul „teambuilding”;
b) să înţelegeţi avantajele teambuilding-ului;
c) să aplicaţi în practică activităţi şi jocuri de teambuilding. |
| Abstract |
Activităţile de teambuilding sunt foarte importante pentru îmbunătăţirea nivelului de productivitate şi motivaţie. Investind timp şi energie în teambuilding vom face rost de câştig. Există mai multe jocuri şi activităţi de teambuilding. Cele mai reuşite evenimente de teambuilding sunt cele în care participanţii sunt implicaţi în activităţi care nu sunt caracteristice unei zile de birou, ca de exemplu jocul „escape room”, care merită să fie încercat. |
5.1 UNITATEA 4: Mentalitatea faţă de învăţare învăţăriiAceastă unitate arată importanţa învăţării cuntinue cu ajutorul unor exemple luate din viaţa de zi cu zi, prin intermediul a 3 pastile de cunoştinţe: „Capacitatea de învăţare şi agilitatea de învăţare”, „Stiluri de învăţare” şi „Învăţarea online”. Arată participanţilor tehnica de învăţare eficientă online şi alte aspecte importante prin intermediul cărora vor putea profita de această formă de învăţare.
| Lecţia 1 |
Capacitatea de învăţareCapacitatea de învăţare |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi ce este agilitatea de învăţare şi capacitatea de învăţare;
b) să puneţi accent pe importanţa sporirii agilităţii şi capacităţii de învăţare;
c) să aflaţi cum puteţi spori agilitatea şi capacitatea de învăţare. |
| Abstract |
Este foarte important să aveţi voinţa şi capacitatea de a învăţa, să fiţi deschis(ă) la noi moduri de gândire şi să însuşiţi noi deprinderi pentru asigurarea unei dezvoltări continue. Inovarea, aplicarea, reflectarea şi asumarea riscurilor sunt diferite moduri de a spori agilitatea şi capacitatea de învăţare. |
| Lecţia 2 |
Stiluri de învăţare |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi care sunt stilurile de învăţare;
b) să identificaţi stilul preferat de învăţare;
c) să reflectaţi asupra modului în care stilurile de învăţare pot îmbunătăţi experienţa Dvs. de învăţare. |
| Abstract |
Stilurile de învăţare sunt moduri în care ne place să învăţăm;
Conform unei teorii, oamenii pot fi categorizaţi după stilul lor preferat de învăţare: auditivi, vizuali şi tactili;
Nu există dovezi ştiinţifice care ar susţine ideea că prin ajustarea activităţilor la stilurile de învăţare ale persoanelor s-ar ajunge la îmbunătăţirea procesului de învăţare;
Totuşi, prin înţelegerea stilurilor de învăţare veţi putea avea parte de experienţe de învăţare mai plăcute şi veţi putea extinde propriile strategii de învăţare; • Prin folosirea unor metode diversificate profesorii vor obţine rezultate mai bune prin implicarea studenţilor în experienţe variate de învăţare. |
| Lecţia 3 |
Învăţarea on-line |
| Obiective de învăţare |
a) să obţineţi informaţii asupra avantajelor autoinstruirii şi învăţării prin intermediul diferitelor resurse ONLINE;
b) să alegeţi cele mai bune platforme şi cursuri online ca să fiţi mai bine instruit(ă) şi să puteţi îmbunătăţi deprinderile legate de orice subiect;
c) să profitaţi la maximum de avantajele conţinutului de învăţare SKILLS+. |
| Abstract |
Încercaţi să găsiţi cele mai bune resurse sau platforme. Consultaţi informaţiile despre conţinutul cursului şi asiguraţi-vă că conţinutul cursului stă în conformitate cu nevoile Dvs.. Creaţi un mediu prielnic şi convenient. Întocmiţi un orar ca să puteţi profita de avantajele sistemului de învăţare online. |
5.1 UNITATEA 5: CreativitateAceastă unitate arată importanţa creativităţii. „Conştientizarea creativităţii” (pastila de cunoştinţe 1) „Sporirea creativităţii” (pastila de cunoştinţe2), „Mijloacele creativităţii” (pastila de cunoştinţe3) şi „Coaching pentru creativitate” (pastila de cunoştinţe4)oferă participanţilor un set complet de mijloace şi cunoştinţe pentru dezvoltarea deprinderilor de creativitate.
| Lecţia 1 |
Raising awareness for creativity |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi că creativitatea nu este un talent pe care individul poate să-l aibă sau nu, ci este de fapt o deprindere care poate fi dezvoltată;
b) să îsi însuşească câteva tehnici şi mijloace prin care îşi vor putea îmbunătăţi creativitatea. |
| Abstract |
Lumea crede că există oameni creativi şi oameni lipsiţi de creativitate, iar dacă facem parte dintre cei care nu sunt creativi, nu este nimic de făcut. Această lecţie ne va demonstra că lucrurile nu stau aşa, creativitatea - cel puţin creativitatea la nivel profesional - poate fi şi trebuie îmbunătăţită. Pentru atingerea acestui obiectiv lecţia vă propune o serie de metode şi idei. |
| Lecţia 2 |
Enhancing creativity |
| Learning objectives |
a) să creaţi o atmosferă prielnică creativităţii în cadrul muncii în echipă;
b) să înţelegeţi importanţa creativităţii în contextul provocărilor din mediul afacerilor;
c) să profitaţi de avantajele oferite de procesele legate de creativitate;
d) să vă familiarizaţi cu conceptul creativităţii, cu diferenţele şi interacţiunile acesteia cu INOVAŢIA, şi cu modul în care creativitatea vă poate ajuta să vă dezvoltaţi din punct de vedere competitiv. |
| Abstract |
Toţi suntem creativi;
Să îmbunătăţim deprinderile legate de creativitate prin analiza propriei personaităţi şi potenţialităţi;
Sporirea creativităţii individuale ajută la creşterea creativităţii echipei din cadrul companiei. |
| Lecţia 3 |
Conştientizarea creativităţii |
| Obiective de învăţare |
a) să identificaţi importanţa educaţiei pentru creativitate;
b) să înţelegeţi cum poate fi aplicată creativitatea în organizaţia Dvs. |
| Abstract |
- Gândiţi în mod creativ ca să puteţi concura pe piaţă.
- Găsiţi soluţii inovative pentru problemele existente şi cele care vor apărea în viitor.
- Capacitatea de a evalua statutul actual şi de a găsi alternative mai bune dacă este cazul.
|
| Lecţia 4 |
Coaching pentru creativitate |
| Obiective de învăţare |
a) să dezvoltaţi creativitatea în cadrul echipei Dvs.;
b) să înţelegeţi noţiunile de bază legate de coaching;
c) să dezvoltaţi propriile competenţe de coaching;
să dezvoltaţi propriile competenţe legate de creativitate îndeplinind rolul de coach pentru ceilalţi. |
| Abstract |
Un coach îi ajută pe oameni să devină mai buni în ceea ce fac. Coaching-ul pentru creativitate îi ajută pe proprietarii firmelor şi pe salariaţi să-şi îmbunătăţească calitatea muncii şi să-şi întărească punctele lor tari prin exerciţii creative.
Exista mai multe metode pentru îmbunătăţirea gândirii creative. Una dintre ele este metoda brainwriting 6-3-5. Denumirea Brainwriting 6-3-5 provine din ideea că 6 oameni trebuie să scrie 5 idei în 5 minute. Fiecare persoană trebuie să aibă o fişă curată de lucru (vezi mai jos).
Un coach bun trebuie să fie sigur că ştie în ce constă coaching-ul, este atent la perspectivele sale în legătură cu oamenii şi îi ascultă cu atenţie pe ceilalţi. |
5.1 UNITATEA 6: ConducereAceastă unitate arată participanţilor cum să construiască strategii, şi prin cele 5 pastile de cunoştinţe îi prezintă diferite stiluri de conducere, inteligenţa emoţională, managementul grupurilor, aspecte de e-leadership şi valorificarea deprinderilor de conducere.
| Lecţia 1 |
Strategii & stiluri de conducere |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi diferitele stiluri de conducere;
b) să indentificaţi stilul preferat de conducere;
c) să învăţaţi cum puteţi evolua în funcţia de conducător şi cum să vă dezvoltaţi o strategie prin îmbinarea diferitelor abordări legate de conducere. |
| Abstract |
Toată lumea poate să-şi dezvolte trăsăturile necesare unui conducător;
Există mai multe stiluri de conducere, dar niciunul nu este perfect;
Fiecare conducător trebuie să-şi cunoască stilul său dominant de conducere;
Înţelegerea şi folosirea celorlaltor stiluri de conducere contribuie la formarea unui conducător eficace;
Se recomandă folosirea mai multor stiluri de conducere la locul de muncă pentru dezvoltarea şi motivarea personalului. |
| Lecţia 2 |
Inteligenţa emoţională |
| Obiective de învăţare |
a) să definiţi termenul "inteligenţă emoţională"
b) să analizaţi propriul nivel de inteligenţă emoţională
c) să vă creşteţi inteligenţa emoţională semnificativ prin punerea în practică a recomandărilor legate de dezvoltarea EQ-ului |
| Abstract |
Inteligenţa emoţională este un factor tot atât de important (sau chiar mai important) ca şi inteligenţa cognitivă în ceea ce priveşte succesul unei persoane. În ultimii ani cercetarea ştiinţifică se concentrează din ce în ce mai mult asupra acestui domeniu. Materialul de formare ne va învăţa ce înseamnă inteligenţa emoţională, care sunt principalele arii de dezvoltare, şi cum ne pot ajuta aceste practici şi procese. |
| Lecţia 3 |
Managementul echipei de proiect |
| Obiective de învăţare |
a) A. să recunoaşteţi capcanele care trebuie evitate de managerii de proiect;
b) să evitaţi greşelile care pot fi făcute de conducătorii proiectelor;
c) să deveniţi un conducător de proiect mai bun prin îmbunătăţirea deprinderilor de conducere;
d) să conduceţi mai bine oamenii care lucrează în cadrul aceluiaşi proiect. |
| Abstract |
Un manager de proiect care are calităţile unui conducător bun inspiră o viziune comună, comunică bine, are integritate, lucrează cu entuziasm, arată empatie, este competent şi are credibilitate, este capabil să delege anumite sarcini, este capabil să se confrunte cu presiunile, are deprinderile necesare construirii unei echipe şi poate soluţiona problemele.
Găsiţi un mentor, citiţi o oră pe zi despre leadership şi strategii şi invitaţi-i pe colegii Dvs. să vă evalueze. |
| Lecţia 4 |
e-Leadership |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi sensul conceptului "e-leadership";
b) să aflaţi unde puteţi găsi mijloace necesare pentru "e-leadership". |
| Abstract |
- Nevoia de colaborare între reţele şi conducerea prin intermediul influenţei;
- Implementarea unor procese agile şi adaptative;
- Importanţa evaluării şi analizei informaţiilor.
|
| Lecţia 5 |
Validarea aptitudinilor manageriale |
| Obiective de învăţare |
a) să accesaţi deprinderile Dvs. de conducere;
b) să înţelegeţi importanţa competenţelor manageriale. |
| Abstract |
- Fiţi atent(ă) la mesajul fundamental - conţinutul, sentimentele şi sensul exact exprimat de către vorbitor.
- Reformulaţi, folosind expresii simple, ceea ce aţi auzit.
- Când reformulaţi ideile, fiţi atent(ă) la semnele non-verbale şi verbale care confirmă sau neagă exactitatea parafrazei Dvs. (uneori vorbitorii se comportă ca şi cum i-aţi fi înţeles bine deoarece simt că nu sunt capabili să se evalueze şi să nu fie de acord cu Dvs.).
- Nu fiţi critic şi directive.
|
5.1 UNITATEA 7: Gândire strategicăÎn 2 pastile de cunoştinţeaceastă unitate arată diferte moduri de gândire strategică în vederea implicării firmelor şi grupurilor în modelul afacerilor creative.
| Lecţia 1 |
Introducere în gândirea strategică |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi ce este gândirea strategică şi importanţa acesteia;
b) să indentificaţi deprinderile şi competenţele legate de gândirea strategică şi să vă formaţi o idee despre cum o puteţi îmbunătăţi. |
| Abstract |
Gândirea strategică este una din cele mai importante competenţe necesare persoanelor aflate în funcţii de conducere, care ajută în obţinerea unui avantaj competitiv.
Gândirea strategică diferă de gândirea critică, de gândirea creativă, de gândirea vizionară şi de planificarea strategică.
Oricine poate să-şi dezvolte deprinderile de gândire strategică prin îmbunătăţirea capacităţii de anticipare şi a deprinderilor de gândire şi observare critică, dacă este deschis(ă) la discuţii şi gata să înveţe. |
| Lecţia 2 |
Gândirea strategică în acţiune |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi că gândirea strategică este importantă pentru toţi angajaţii unei firme;
b) să vă dezvoltaţi/îmbunătăţiţi competenţele de gândire strategică prin exerciţii. |
| Abstract |
În loc de a vă ocupa cu probleme de ordin operaţional şi cu completarea zilnică a listei sarcinilor, gândirea strategică vă ajută să vă stabiliţi priorităţile. Gândirea strategică vă oferă o privire în ansamblu asupra activităţilor care trebuie îndeplinite. Răspunde la întrebările „Merită să urmărim activitatea? De ce?”. Ne ajută să avem a privire în ansamblu asupra problemei. |
5.1 UNITATEA 8: Relaţii cu clienţiiPrin 2 pastile de cunoştinţeaceastă unitate explică segmentarea pieţii şi strategiile necesare în cadrul serviciilor pentru relaţii cu clienţii.
| Lecţia 1 |
Segmentarea clientelei |
| Obiective de învăţare |
a) să identificaţi segmentele clienţilor ţintă;
b) să identificaţi caracteristicile unui anumit grup;
c) să fiţi gata să le oferiţi clienţilor o asistenţă excepţională şi cele mai bune sevicii. |
| Abstract |
Cum puteţi identifica diferitele grupuri sau segmente ale clienţilor ţintă? Identificarea preferinţelor, dorinţelor şi a altor caracteristici ale diferitelor grupuri. |
| Lecţia 2 |
Relaţii cu clienţii |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi importanţa şi beneficiile serviciului pentru relaţii cu clienţii;
b) să îmbunătăţiţi serviciul pentru relaţii cu clienţii ca să puteţi menţine şi spori baza de clienţi, ca să încurajaţi clienţii să manifeste loialitate şi să creşteţi veniturile;
c) să sporiţi eficienţa. |
| Abstract |
Clienţii mulţumiţi vă aduc mai mult câştig. Dar o firmă poate avea clienţi mulţumiţi doar dacă oferă servicii de înalt standard pentru susţinerea relaţiilor cu clienţii, care completează trăsăturile legate de calitate, preţ şi distribuţie ale produselor/serviciilor Dvs. Categoriile principale ale serviciului pentru relaţii cu clienţii sunt: serviciul tehnic pentru clienţi şi serviciul vânzărilor pentru clienţi.
Cele mai importante canale prin care se realizează serviciul pentru clienţi sunt: contactul personal, prin telefon, online (digital) şi combinaţiile acestora.
Prin intermediul unui serviciu competent pentru clienţi activitatea firmei Dvs. va deveni mai uşoară şi mai eficientă, veţi avea clienţi mai mulţumiţi şi rezultate mai bune pe termen lung. |
5.1 UNITATEA 9: InovaţiePastilele de cunoştinţeale acestei unităţi sunt următoarele: Procese şi tipuri de deprinderi legate de inovaţie, gestionarea cunoştinţelor şi relaţia între inovaţie şi creativitate.
| Lecţia 1 |
Conştientizarea creativităţii |
| Obiective de învăţare |
a) să identificaţi importanţa educaţiei pentru creativitate;
c) să înţelegeţi cum poate fi aplicată creativitatea în organizaţia Dvs. |
| Abstract |
- Gândiţi în mod creativ ca să puteţi concura pe piaţă.
- Găsiţi soluţii inovative pentru problemele existente şi cele care vor apărea în viitor.
- Capacitatea de a evalua statutul actual şi de a găsi alternative mai bune dacă este cazul.
|
| Lecţia 2 |
Managementul cunoştinţelor |
| Obiective de învăţare |
a) să identificaţi domeniile de cunoştinţe pe care va trebui să le gestionaţi;
b) să cunoaşteţi cum să gestionaţi cunoştinţele pe care firma Dvs. le posedă astfel încât s-o conduceţi spre succes şi inovaţie;
c) să înţelegeţi importanţa managementului cunoştinţelor în cadrul echipelor, firmelor şi ca persoană individual. |
| Abstract |
Cum îi puteţi motiva pe angajaţii Dvs. să producă inovaţii?
Cum puteţi crea o platformă pentru strângerea ideilor şi proiectelor venite din partea angajaţilor?
Cum să organizaţi aceste idei şi cum o puteţi alege pe cea mai convenabilă?
Cum puteţi crea în cadrul firmei Dvs. o cultură care încurajează inovarea? |
| Lecţia 3 |
Creativitate & Inovaţie |
| Obiective de învăţare |
a) să evaluaţi nivelul de creativitate al companiilor voastre;
b) să înţelegeţi mentalitatea care pune accent pe instruirea în domeniul inovaţiei;
c) să măsuraţi dezvoltarea creativităţii. |
| Abstract |
Procesul legat de creativitate nu se realizează peste noapte. Pentru evaluarea unui proces de inovare, trebuie să fie incluse toate persoanele din organizaţie. Creativitatea şi inovativitatea se manifestă prin încercarea opţiunilor diferite. |
5.2 UNITATEA 10: Gestionarea riscurilorIdentificarea şi gestionarea riscurilor are o importanţă crucială în fiecare organizaţie. Această unitate conţine 3 pastile de cunoştinţeşi descrie metodele de identificare a riscurilor.
| Lecţia 1 |
Drepturi de autor |
| Obiective de învăţare |
a) A. să administraţi cunoştinţele în cadrul echipei sau companiei;
b) să administraţi cunoştinţele în cadrul companiei sau echipei
c) să protejaţi propriile cunoştinţe (nişte alternative diferite);
d) să găsiţi noţiuni despre drepturile de autor, copyleft, creative commons. |
| Abstract |
· Diferite metode pentru gestionarea cunoştinţelor;
· Metode noi şi tradiţionale folosite pentru protecţia proprietăţii
intelectuale.
· Drepturi de autor, Brevete de invenţie, Domeniu public, Secrete de
afaceri, Copyleft, Creative Commons. |
| Lecţia 2 |
Identificarea riscurilor |
| Obiective de învăţare |
a) să evaluaţi nivelul de creativitate al companiilor voastre;
b) să înţelegeţi mentalitatea care pune accent pe instruirea în domeniul
inovaţiei;
c) să măsuraţi dezvoltarea creativităţii. |
| Abstract |
Procesul legat de creativitate nu se realizează peste noapte. Pentru
evaluarea unui proces de inovare, trebuie să fie incluse toate
persoanele din organizaţie. Creativitatea şi inovativitatea se manifestă
prin încercarea opţiunilor diferite. |
5. Structura pastilelor de cunoştinţeFiecare pastilă de cunoştinţeare o structură identică, asigurând astfel o abordare coerentă a acestora, fiecare pastilă de cunoştinţeapărând sub acelaşi aspect în faţa utilizatorilor.
| Lecţia 1 |
Drepturi de autor |
| Obiective de învăţare |
a) A. să administraţi cunoştinţele în cadrul echipei sau companiei;
b) să administraţi cunoştinţele în cadrul companiei sau echipei
c) să protejaţi propriile cunoştinţe (nişte alternative diferite);
d) să găsiţi noţiuni despre drepturile de autor, copyleft, creative
commons. |
| Abstract |
· Diferite metode pentru gestionarea cunoştinţelor;
· Metode noi şi tradiţionale folosite pentru protecţia proprietăţii
intelectuale.
· Drepturi de autor, Brevete de invenţie, Domeniu public, Secrete de
afaceri, Copyleft, Creative Commons. |
| Lecţia 2 |
Identificarea riscurilor |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi trăsăturile generale ale procesului de "identificare a
riscurilor";
b) să cunoaşteţi importanţa acestui proces în vederea gestionăriigenerale a riscurilor;
c) să găsiţi diferite metode pentru punerea în practică a procesului de
identificare a riscurilor. |
| Abstract |
Înţelegerea importanţei identificării riscurilor.
Cunoaşterea modalităţilor de căutare şi găsire a diferitelor metode de identificare a riscurilor.
A fi conştient de necesitatea identificării riscurilor în cadrul firmei Dvs. |
| Lecţia 3 |
Metode de management a riscurilor |
| Obiective de învăţare |
a) să înţelegeţi principalele metode de gestionare a riscurilor;
b) identificaţi cele mai potrivite metode de gestionare a riscurilor pentru afacerea Dvs. |
| Abstract |
Nu este suficient să identificaţi riscurile potenţiale, trebuie să ştiţi cum să le gestionaţi.
Există 5 metode principale de gestionare a riscurilor, dar strategiile de gestionare a riscurilor diferă în cazul fiecărei afaceri.
Evitarea riscurilor poate cauza pierderi de câştig.
Acceptarea riscurilor este o strategie bună în cazul riscurilor minore, sau în cazul în care costurile prevenirii acestuia sunt mai mari decât pagubele cauzate de apariţia riscului.
Atenuarea sau limitarea impactului unui risc este tehnica cea mai răspândită. |
Tabelul de mai jos (folosit ca model în cursul elaborării resurselor de învăţare) vă prezintă structura pastilelor de cunoştinţeşi modul în care diferitele secţiuni ale lecţiilor sprijină procesul de învăţare şi dezvoltarea deprinderilor în cadrul programului de învăţare SKILLS+.
Conţinutul lecţiilor poate fi accesat prin platforma de învăţare a proiectului SKILLS+: https://skillsplusproject.eu/ro/learning/spatiu-de-invataresau în format pdf prin acce-sarea secţiunii REZULTATE a paginii web Skills+:https://skillsplusproject.eu/ro/page/147/rezultate (Resurse de învăţare Skills+).
| Titlul lecţiei/ „pastila de cunoştinţe” nr. 1 |
|
| Titlul unităţii de care aparţine această subunitate |
|
Rezultatele procesului de învăţare (cunoştinţe, deprinderi, competenţe dezvoltate în cadrul acestei unităţi)
Timp acordat |
În această secţiune definim ce va învăţa utilizatorul, de ce trebuie să parcurgă această pastilă de cunoştinţe.
Ex. Dacă luaţi această „tabletă de informaţii”, vă va ajuta să:
- faceţi… ce?
- ştiţi… ce?
- înţelegeţi… ce?
- etc
Timpul necesar parcurgerii pastilei este de maximum 30 de minute, în conformitate cu nevoile utilizatorilor stabilite în Analiza nevoilor („scurt şi concis”). |
| Legături |
Legături cu celelalte pastile |
| Scurtă întroducere teoretică |
O propoziţie şi/sau o ilustraţie interesantă care prezintă utilizatorului subiectul lecţiei pentru a-i suscita interesul. |
| Prezentare cu includerea unor exemple de ordin practic |
Textele se adresează cititorului! (de ex. „Deja cunoaşteţi definiţia gândirii strategice. Ştiţi ce înseamnă, ce importanţă are şi ...") Sunt incluse imagini, diagrame, ilustraţii dacă folosirea acestora nu este protejată prin restricţii copyright. În limita posibilităţilor, graficele cu texte sunt reeditate în diferite limbi. Lungimea acestei secţiuni este între 300 şi 1000 de cuvinte. |
| Exemple video |
În fiecare lecţie învăţarea este ajutată de minimum 1, dar în general de 2-3 înregistrări video. Fiecare video apare împreună cu o scurtă introducere, explicaţii şi/sau exerciţii. Acest aliniat vă explică de ce cred cei care au elaborat aceste materiale de învăţare că materialul va fi folositor în dezvoltarea unor competenţe. |
| Sfaturi şi trucuri |
Această secţiune prezintă sfaturi de ordin practic în legătură cu diferitele moduri în care un întreprinzător/viitor întreprinzător va putea folosi rezultatele proceslui de învăţare în viaţa personală şi profesională precum şi în mediul de afaceri. Totodată, această secţiune include şi identificarea capcanelor. |
| Rezumatul principalelor lecţii învăţate |
Maximum 5 propoziţii pentru recapitularea lecţiilor învăţate. |
| Întrebări pentru aplicarea practică a celor învăţate |
Maximum 2 întrebări referitoare la fiecare lecţie. Scopul: aplicarea practică a celor învăţate în cadrul lecţiei (vezi secţiunea următoare a acestui document: 7. Metode de evaluare). |
| Lecturi suplimentare |
Link-uri, bibliografii legate de publicaţii, articole, etc. |
6. Metode de evaluareExistă mai multe metode de evaluare a rezultatelor obţinute în cadrul unor cursuri sau pe platformele de învăţare online.
Principalul grup ţintă al proiectului reprezintă angajatorii şi angajaţii microintreprinderilor din sectorul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor. Paltforma este realizată cu scopul de a creşte în mod significant accesul acestor persoane la programe de formare în vederea îmbunătăţirii competenţelor în domeniul deprinderilor tip „soft skill”.
Acest grup de oameni nu-şi dedică mult timp pentru studii, motiv pentru care SKILLS+ a introdus noţiunea de „feliere subţire”, o metodă care asigură posibilităţi multiple pentru a învăţa şi însuşi noţiunile introduse în cadrul obiectivelor fiecărei părţi a platformei (pastile de cunoştinţe).
Prin acest nou concept de autodidaxie, SKILLS+ oferă participanţilor posibilitatea de a atinge „o dată un singur obiectiv”, fără să investească mai mult timp şi atenţie ca în cazul cursurilor şi platformelor tradiţionale ONLINE.
SKILLS+ se caracterizează atât printr-un nivel ridicat de interactivitate cu participanţi cât şi printr-un aspect atrăgător şi o abordare captivantă a conţinutului, un limbaj clar, accesibil unui public larg, unde participanţii nu trebuie să-şi petreacă mai mult de 30 de minute pentru însuşirea unei pastile de cunoştinţe.
Ca urmare, metoda de evaluare a fost, de asemenea, elaborată ţinând seama de ideea principală pe baza căreia a fost construită întreaga platformă. Astfel nu se aplică metodele tradiţionale de evaluare elaborate pe baza unor întrebări, teste, etc.
După citirea secţiunii principale, parcurgerea materialelor suplimentare, înţelegerea rezumatului şi învăţarea secţiunii „SFATURI ŞI TRUCURI”, vizitatorii au posibilitatea de reflectare şi autoevaluare prin răspunderea la nişte întrebări referitoare la conţinutul fiecărei pastile de cunoştinţe.
SKILLS+ aplică conceptul de „învăţare prin autoreflectare” deoarece această abordare este cea mai potrivită grupului ţintă. Prin acest mod de învăţare participanţii îşi pot evalua propriul nivel de cunoştinţe după parcurgerea drumului spre însuşirea noilor cunoştinţe propuse de fiecare pastilă de cunoştinţe.
Conceptul de autoreflectare abordat în cadrul proiectului SKILLS+ poartă denumirea de „întrebări de autoreflectare”, un set de întrebări formulate pe baza obiectivelor fiecărei pastile de cunoştinţela care participantul trebuie să răspundă după parcurgerea fiecărei pastile. După citirea răspunsurilor la întrebări, participantul poate să-şi evalueze propriul nivel de cunoaştere şi înţelegere în ceea ce priveşte o anumită deprindere a cărei dezvoltare constituie obiectivul pastilei de cunoştinţe, şi poate ajunge la concluzia că trebuie să se reîntoarcă la pastila respectivă sau dimpotrivă, că şi-a atins obiectivele secţiunii (pastilei de cunoştinţe) respective.
